A afirma despre domnul Basescu ca se transforma usor-usor intr-un Iliescu II, asa cum o fac aceia care nu sunt mari fani ai presedintelui, pare a fi, la prima vedere, o exagerare rautacioasa. Si totusi, exista mai multe asemanari vizibile intre fostul si actualul locatar al Palatului Cotroceni.
Mai intai, e vorba de faptul ca ambii au ajuns in cea mai inalta pozitie in stat in urma unor nemultumiri accentuate fata de guvernarea care a precedat votul. Dupa caderea lui Ceausescu, populatia a vazut in Ion Iliescu un salvator al natiei, putini fiind cei care au ramas insensibili la imaginea sa, total diferita de a fostului presedinte, chiar daca acuzele se refereau, printre altele, la "intinarea nobilelor idealuri ale comunismului". De aici a venit un sprijin neconditionat din partea majoritatii populatiei, care nu putea concepe ca fostul prim-secretar nu ar fi cel mai potrivit pentru a conduce tara pe un drum complet diferit. Cei care incercau sa atraga atentia asupra derapajelor ideologice a "emantului" erau taxati, aproape automat, ca fiind niste periculosi dusmani ai poporului.
La randul sau, domnul Basescu a ajuns la putere intr-un moment in care alegatorii erau satui pana peste cap de guvernarea PSD, perceputa ca o caracatita ale carei tentacule tindeau sa sufoce Romania. Imagine peste care se suprapunea un Adrian Nastase, teribil de sigur pe sine, ce parea a fi menit sa conduca tara inca multa vreme. Domnul Basescu a speculat maiestru aceasta nemultumire si a punctat decisiv, desi la un scor mult mai strans decat predecesorul sau.
La asemanari flagrante s-ar mai putea consemna faptul ca, bucurandu-se de un sprijin popular important, niciunul dintre cei doi nu a reusit sa mimeze macar ca ar putea accepta si vocile potrivnice ale celor care incearca sa le arate erorile pe care le comit, foarte multe dintre ele cat se poate de reale.
Fara indoiala, exista si o sumedenie de deosebiri intre cei doi, diferente care tin, in buna parte, de evolutia fireasca a societatii romanesti. Pana una-alta, avantajul este de partea domnului Basescu. Cu conditia ca nevoia sa vizibila de aplaudaci sa nu creeze o dependenta periculoasa. Moment in care riscul de a deveni un Iliescu II ar putea sa umbreasca chiar si multe dintre realizarile sale, in frunte cu cele din razboiul impotriva coruptiei.