Am citit cu mare atentie puzderia de comentarii primite in legatura cu articolele despre groaznicul accident de simbata spre duminica de la Lebada. Majoritatea oamenilor au scris doar ca sa isi exprime regretul pentru cei doi tineri morti, rude sau prieteni care au citit pe Internet. Multii altii au fost nemultumiti de faptul ca tinerii au masini prea puternice pentru virsta lor, un cititor dindu-ne exemplul legislatiei germane unde, daca se depaseste viteza legala cu 100 km/h, masina este confiscata.
Au fost si nemultumiti de articolele publicate de noi. La toti am incercat pe cit posibil sa le raspund, unele mesaje au fost chiar amuzante, cineva imi scria ca articolul a fost cit de cit obiectiv, l-am luat in serios si l-am intrebat unde am gresit, cum am fi putut scrie mai obicetiv, dar nu a mai raspuns.
Iarasi tonul articolelor a generat nemultumire si am primit un mesaj in care ni se spunea sa prea e trist ce scriem si ar fi trebuit sa scriem o stire seaca si gata. Ori asa ceva nu se poate, evenimentele relatate au fost extrem de triste, nu puteam noi sa scriem vioi sau indiferent. Asta fac ziaristii, relateaza faptele, relateaza ce vad, emotiile oamenilor. Nu putem schimba noi asta si nici nu vrem acest lucru dealtfel.
Nimic din astea nu e deranjant, de aceea am introdus rubrica "Parerea cititorilor " chiar pentru a afla parerile oamenilor, nu de forma. Ce ma deranjeaza e falsa pudoare, moralistii de scara de bloc, un exemplu tipic e o femeie care a venit la redactie sa se plinga ca de ce am scris de nepotul ei ca batuse o colega de clasa ica numai de astea stiti sa scrieti i si avea sub brat un ziar "Infractorul " sau ceva asemanator.
Am oferit sau am incercat sa oferim cititorilor, pentru ca nu stiu daca am reusit, sper ca am facut asta, un tablou cit mai complet al evenimentelor. Cu nereguli, cu probleme, cu lacrimi, cu emotii, cu nervi. Asa cum au fost. Pentru ca nu noi am creat evenimentul respectiv, noi l-am descris. Exista si evenimente umflate cu pompa, care apar intr-o gramada de ziare la care sefii de acolo isi trimit sesizari ianonime i pe Internet. E un procedeu josnic si se cheama manipulare in fond. Aici nu era cazul, intimplarile, tragice din pacate, au suscitat un interes enorm.
Iar ziaristii, cel putin cei de la Monitorul, si-au facut meseria, nu s-au apucat sa scrie povesti, doar au relatat amanuntit ce au vazut. Ginditi-va, pastrind proportiile bineinteles, la accidentul printesei Diana si al prietenului ei. Au curs riuri de cerneala dupa moartea celor doi, articolele pot fi oricind gasite pe Internet, nu cele din Monitorul, cele din ziarele americane, englezesti, franceze. Tot datorita interesului suscitat si emotiei create de acel nefericit eveniment, relatarile au fost detaliate si ample. Asta presupune meseria de ziarist, nu am inventat noi asta. Chiar daca unii oameni se supara, intelegem si asta. Toata lumea citeste ziarele, dar nimeni nu ii iubeste pe ziaristi, le spun eu celor care incep la noi scoala de presa. Pe linga asta mai invata insa sa tina cont de parerile oamenilor care ne citesc. Critice sau nu, sint la fel de importante.