Euro 2008 a fost Campionatul suporterilor. Fara indoiala. Am vazut in aceasta vara cele mai adevarate semne de patrotism, loialitate, incredere absoluta in echipele nationale. Tatuaje. desene pe corp, costume si simboluri etalate in tribuna, dar si in casele europenilor implicati. Iar cei care nu au avut echipe in campionat si-au cautat una si au tinut cu ea, pe baza unor criterii numai de ei stiute. Am vazut un german care-si tatuase buzele cu cele trei culori ale drapelului. Un rus care venise la meci cu haina si caciula de blana, la 30 de grade Celsius. Vopsiti pe corp, pe cap, pe fata, impodobiti cu cele mai excentrice peruci sau, pur si simplu, imbracati doar in steagul nationalei, suporterii de la Euro 2008 au trait la maximum bucuria de pe stadioane. Turcoaice cu batic si voal, dar cu sapca cu macota Euro. Un bebelus, intr-un tricou oficial al echipei Germaniei, facut pe masura sa. Doi indragostiti, imbracati in acelasi tricou, imbratisati tot timpul, pentru a se vedea simbolurile echipei favorite.
Si in Romania au fost cateva semne ca exista suporteri, nu doar ai Nationalei, ci ai fotbalului. Am vazut un balcon cu toate steagurile echipelor participante. Iar ele disparea pe masura ce ieseau din competitie. Inflacarati ai pariurilor care si-au pus banii pe echipele de suflet, care au cantat alaturi de tricolori imnul Romaniei la inceputul partidelor. In ceea ce ma priveste, am un calendar cu jocurile si scorurile din acest campionat care va ramane, probabil, lipit de frigider, pana anul viitor. Si cred ca toti au prin casa cate un simbol de la aceasta competitie. Aaaa, si mai am cotetul cainelui, vopsit acum in cele trei culori: rosu, galben si albastru. Ringo a purtat si batic la meciurile romanilor. A fost un meci frumos. Cel al suporterilor.