Martisorul este o traditie. El nu inseamna doar acel cadou - fir alb impletit cu rosu sau flori, ori mai stiu eu ce alte zorzoane inventate de aceasta lume consumatorista. Martisorul ar trebui sa fie - in ideea in care el se adreseaza, in intelesul general, femeii - candoare, sensibilitate, bun simt, atentie etc, etc. E greu de inteles pentru unii? Sa fiu mai explicita... Ma refer aici la multi dintre aceia care au uitat de unde au pornit, sau nu le poti ajunge cu prajina la nas de aroganti ce au devenit, sau au fost si sunt in continuare si inca se mai fac. Poate ca macar in luna martisorului (incepe peste doar cateva zile) ar trebui sa nu se mai dea peste cap sa cumpere parfumuri pentru doamne, domnisoare, iubite, sotii, amante sau colaboratoare (ce alergatura! si cel mai probabil alergatrura... secretarelor, daca a domnilor "de bine" nu...). Sugestia ar fi putin respect. Intr-o luna care vorbeste despre gesturi dedicate femeii, de ce ar trebui ca acele gesturi sa implice financiarul? Poate ca mai nimerit ar fi ca aceia care se dau acum peste cap sa satisfaca toate "asteptarile" sa se uite bine in oglinda, sa-si analizeze si sa-si reanalizeze comportamentul. Sa nu cada in mrejele seducatoare ale puterii, ale unui scaun care azi e, dar maine nu se stie... Probabil ca unii dintre dumneavoastra va recunoasteti, domnilor. Nu pot vorbi acum si despre doamne, pentru ca nu aroganta, lipsa de bun simt si lipsa de respct a unora am legat-o in contextul martisorului si a unui indemn de autoanaliza pentru unii (fara nominalizare, pentru ca se strica farmecul...). De martisor nu se cade sa arat cu degetul spre doamne... Insa cu siguranta am cateva in vizorul condeiului. Dar... alta data. Intre timp, tot cu dedicatie pentru "ghioceii" (a nu se intelege politisti) care ne demonstreaza zilnic faptul ca aroganta creste proportional cu numarul de zile petrecute intr-un fotoliu confortabil, o spun si p-asta: cu cat va credeti mai zmei, cu atat mai rau va va durea. Atunci cand veti reusi sa suparati pe aproape toti, probabil veti pica si din scaun si atunci veti realiza ca nimeni, dar absolut nimeni nu va mai baga in seama. E ca atunci cand inca nu erati deputati, senatori, directori. Va cunosteau cativa. Cand ati ajuns mari (fiecare cum a putut si pe barba cui s-a descurcat), s-a umplut lista de cunoscuti, cunostinte, amici, prieteni si prietene. Putina reflectie nu strica pe tema asta. In rest, martisoare, martisoare!