Intre rarele cuvinte de apreciere rostite de Europa la adresa Romaniei, la loc de frunte se afla faptul ca forta de munca de aici e pe cat de ieftina pe atat de bine calificata. Nu mai e o noutate faptul ca multi europeni cu staif, care pretind ca stiu cate ceva despre romani, cred doar ca acestia sunt cam tuciurii si mult prea indemanatici la cotrobait prin buzunarele, magazinele ori conturile lor de pe Internet.
Sunt destui insa si aceia care, o data ajunsi pe-aici, descopera cu interes ca romanii sunt scoliti si indemanatici in multe alte domenii, muncind de dimineata pana seara pentru salarii de zece-douazeci de ori mai mici decat cele mai dinspre Ocean. Iar faptul nu-i lasa indiferenti. Spre exemplu, oamenii de afaceri din sfera textilelor si a componentelor IT ori auto, care au apreciat imediat avantajele unei fote de munca de zeci de ori mai ieftina decat in vest si de zeci de ori mai aproape decat estul asiatic.
Sa ne mai miram, asadar, ca interesul vestului este, cel putin in acest moment, pastrarea in Romania a unei oferte crescute pe piata fortei de munca, cu consecinta mentinerii acesteia la un salariu mediu de 150-200 de euro? Ca toate negocierile cu Uniunea Europeana conduc la acest rezultat?
Sigur, aparent, inchiderea, pe rand, a fabricilor romanesti din cele mai diferite domenii s-ar datora lipsei de competitivitate a acestora. Asa cum moartea mai tuturor afacerilor mici din agricultura - din acelasi motiv - va disponibiliza doua-trei milioane de lucratori din acest sector. Fapt ce va produce o mare inflatie pe piata fortei de munca din Romania. Numai buna pentru strainii care, transferandu-si aici o parte din afaceri, vor gasi lejer o forta de munca bine instruita si incredibil de ieftina!
Asta, desigur, daca in Romania vor mai ramane si ceva romani pusi pe treaba. Deocamdata, acestia par sa fie tot mai putini. Deschiderea frontierelor, atata cata e, i-a facut pe multi sa-si caute de lucru prin tari mai calde. Un motiv de ingrijorare nu doar pentru vechii europeni (care continua sa ne obstructioneze accesul spre Ocean prin tot felul de tertipuri), dar si pentru mai noii americani, care, asa cum s-a vazut, nu renunta la vizele de acces in State pentru noii intrati in UE. Altfel spus, stati cuminti, la locul vostru, si munciti acolo, pe cat va dam. Cat sa nu muriti de foame!
Oricum ar suci-o negociatorii UE, FMI sau altii care sustin ca nu ne vor decat binele, pentru romani acest bine inseamna un singur lucru: grei sau nu, banii primiti pentru munca prestata trebuie sa le faca viata mai usoara.