In DEX, gasim pentru "intoleranta" urmatoarele caracterizari: lipsa de toleranta, de ingaduinta. Imposibilitatea organica de a suporta anumite medicamente. Mai exista insa un tip de intoleranta; intoleranta fata de adevar. Mai ales cand acesta nu ne convine. Acest tip de intoleranta a devenit atat de frecvent incat a ajuns complet neinteresant.

In preajma Craciunului, am urmarit la televizor o emisiune dedicata evenimentelor din decembrie '89. Cu aceasta ocazie, un scriitor pasionat de acele evenimente a prezentat cartea sa, la care a lucrat ani de zile si pentru care a consultat un numar impresionant de documente. Una din concluziile cartii este si aceea ca Ion Iliescu a jucat un rol cel putin dubios in derularea evenimentelor. Evident, afirmatia putea fi adevarata sau falsa, desi documentatia abundenta, precum si perceptia publica ne conduc spre prima alternativa. Normal ar fi fost ca, in urma unor discutii civilizate, sa se prezinte argumente pro si contra. Dar batranul Tataie a manifestat imediat intoleranta caracteristica acelei categorii politice din care a facut si face parte. "Minciuni ordinare, manipulare, incercari de inducere in eroare a opiniei publice etc.". Si indignarea revolutionara era insotita de gesticulatia de rigoare. Despre cei omorati in acele zile tulburi, nici un cuvant din partea bunicutei; in schimb a urmat un potop de autoelogii: "Au tras in noi teroristii!; Noi eram tinta". Si, la sugestia lui Gelu Voican, adauga: "Stateam culcati pe podea". Si si-a scuturat de pe fundul pantalonilor cateva fire de praf ramase acolo de pe timpul Revolutiei. Finalul fericit a apartinut unei studente, din grupul celor invitati la emisiune: "Daca spuneti ca teroristii erau profesionisti, cum de nu au nimerit pe nimeni dintre dumneavoastra cand va aflati in balconul CC-ului?".

Zoe Ceausescu a cerut exhumarea parintilor, pentru a afla daca sunt cu adevarat ingropati acolo si pentru a elimina unele suspiciuni; cererea i-a fost refuzata. Ceea ce amplifica suspiciunile. Ii este cuiva frica de adevar? Sa fie clar, nu iau apararea Ceausestilor, si nici lui Zoe; pe care nici n-o cunosc. Iau apararea unui principiu; acela al dreptului de a afla adevarul. Indiferent de persoana care solicita acest lucru. Zoe are acest drept; daca anumite fapte penale nu ii limiteaza, in baza legii, drepturile cetatenesti. Dar lucrul acesta n-a fost facut public. Am inlocuit un regim, regimul Ceausescu, bazat pe minciuna si nedreptate, cu altul al adevarurilor si dreptatii, sau nu. Daca moartea, cam pripita, a cuplului prezidential a insemnat plata pentru instaurarea unei autentice democratii, atunci de ce nu procedam ca atare? Desi vina Ceausestilor este enorma, nu ma pot abtine sa nu remarc ca totusi Ceausescu n-a guvernat singur; a avut in jur lachei, subordonati docili, prim-secretari etc. Si barzi care i-au alimentat paranoia declarandu-l "geniul Carpatilor", "carmaci dibaci" etc. Nu exista sanctiuni si pentru complicitate?

Si iar ma refer la Zoe; o fac in apararea adevarului. N-am fost deloc un admirator al comunismului; tocmai de aceea ma supara intolerantele umorale, generate fie de ratiuni politice, fie de stupiditate. Doi matematicieni de prestigiu, intr-un interviu publicat de un cotidian central, afirma ca Zoe a ajutat matematica romaneasca; motiv pentru care unii cetateni indignati considera ca acest lucru inseamna o incercare de reabilitare, protestand vehement, sustinand ca Zoe, fiind fata Ceausestilor, nu merita nici un fel de apreciere. Nu spun ca Zoe a facut numai lucruri bune; daca a facut si lucruri condamnabile este necesar ca ele sa fie evidentiate si sanctionate cum se cuvine. Dar ca a ajutat matematica romaneasca este un adevar. A facilitat obtinerea de pasapoarte pentru multi matematicieni de valoare, care nici nu s-au mai intors. Inainte de 1989, peste 300 de matematicieni romani ilustrau Universitatile si Institutele de cercetari din Apus. A sustinut o manifestare stiintifica matematica internationala periodica, prilej de respiratie stiintifica autentica. A infiintat o revista de matematica, singura revista de matematica romaneasca admisa azi in elita internationala a publicatiilor de profil. Zoe n-a cerut recunostinta sau compensatii pentru acestea; eu le-am mentionat din respect pentru adevar. Poate ca Zoe a vrut sa compenseze comportamentul impardonabil al mamei sale fata de Institutul de Matematica al Academiei, desfiintat de savanta tocmai din cauza faptului ca se bucura de un imens prestigiu international; desi Zoe functiona la acest institut. Institutul a fost creat de cativa mari matematicieni romani, pentru a putea retine in cercetare absolventii valorosi care, din cauza originii nesanatoase, nu puteau fi opriti in invatamantul superior. La vestea desfiintarii lui, Miron Nicolescu, presedintele Academiei si membru CC, a cerut audienta. Elena Ceausescu l-a tinut la usa cateva ore, dupa care i-a comunicat ca nu-l primeste. La putin timp, Miron Nicolescu a facut un infarct fatal.

Eu acuz pe altii de intoleranta, desi si eu sufar de acest lucru. Nu pot tolera starea jalnica a tarii, care e cu un picior in comunism si cu unul in capitalism; si care e amenintata sa ramana astfel cracanata mult timp. Nu pot tolera promiscuitatea, mediocritatea, nesimtirea clasei politice de azi. Nu pot tolera terfelirea continua si perseverenta a numelui de roman.

O singura categorie de romani este toleranta: cititorii articolelor mele.