Suntem depozitarii pacatului originar. Toate suferintele de care avem acum parte sunt urmarea nesabuintei Evei si a lui Adam de a cunoaste adevarul, motiv pentru care au si fost alungati din Rai. Pacatul originar n-a fost inlocuit sau estompat de pacatele ulterioare ale oamenilor pentru simplul fapt ca acestea decurg din el. ßi nici faptele bune nu l-au anulat. In acest sens, nu e loc de iertare sau uitare. Acest arhetip nu poate fi schimbat, cu atat mai putin rasturnat, cum se intampla in unele situatii astazi, cand o parte dintre semenii nostri se dau peste cap pentru a ne convinge ca orice este posibil.
Presedintele Traian Basescu a sesizat, cu oarecare intarziere, capcana in care a cazut procesul de deconspirare a Securitatii. Capcana era previzibila chiar pentru ocupantul fotoliului de la Cotroceni, daca era mai atent la semnalele venite de afara din partea unor disidenti ai regimului comunist, aflati de multa vreme pe meleaguri straine. Mai ales la "infiltrarile" generalului Pacepa, cel care a condus destul de multa vreme Securitatea si care acum este cel mai inversunat dusman al acesteia. Nu al ei in intregime, ci doar al acelei parti care a supravietuit dupa fuga sa din tara. Motiv pentru care ne ameteste cu jumatati de masura, cu argumente vadit subiective si cu o dirijare a demersului spre chestiuni asa-zise punctuale.
Basescu a declarat recent ca regreta faptul ca presa (numai presa!?) se ocupa doar de trecutul actualilor politicieni si nu vrea sa vada ceea ce s-a intamplat cu Securitatea in anii '50 si '60. Probabil ca referirea doar la presa a fost una diplomatica a presedintelui. Putea sa fie mai direct. Fiindca nu presa a ales tinta, ci ea i-a fost inoculata de liderii de opinie de aici si de aiurea, potrivit unui plan bine pus la punct. Presedintele a trebuit sa se confrunte cu isteria, cum el insusi a numit-o, care s-a instalat in randul mass-mediei si a opiniei publice active. ßi-a dat seama de raul care incepe sa se produca, tot mai vizibil: invrajbirea natiei.
Directia pe care abia acum ne-o arata presedintele Basescu pare sa fie, intr-adevar, calea cea dreapta. Pentru ca, precum in cazul pacatului originar, vina reala apartine celor care au creionat si au participat direct la constructia odiosului organism care a fost Securitatea. Restul, ce a urmat dupa nasterea Securitatii, n-a fost decat o chestiune de adaptare - fie ea benevola, fie ca efect al constrangerii. O reala asanare morala, asa cum o vor principial unii, nu se poate realiza fara cunoasterea celor care se fac vinovati de pacatul originar al Securitatii.