De la o vreme, 1 ianuarie nu mai inseamna doar "inceput de calendare", cum spunea poetul. In prima zi a acestui secol si mileniu, Vladimir Putin a devenit liderul suprem al Rusiei, iar in cea dintai zi a lui 2006 a fost inaugurata epoca razboaielor energetice. Ele nu se poarta cu militari, arme si cu munitie si nu fac victime pe campul de lupta, dar pot produce pierderi catastrofale si pot ingenunchea regimuri si state. A fost de-ajuns ca, la 1 ianuarie 2006, oameni de incredere ai presedintelui Putin, aflati la conducerea gigantului energetic Gazprom, sa inchida putin robinetul rezervoarelor sale (o cincime din productia mondiala de gaze naturale a lumii), pentru ca Europa sa fie cuprinsa de fiori reci. Nu numai Ucraina, principalul vizat, sau Republica Moldova, dar si Ungaria, Polonia, Slovenia, Croatia, Romania, Germania, Italia sau Franta au intrat in stare de alerta. Reducerea debitului gazului rusesc are efecte sensibile asupra tuturor acestor state, care, cel putin in viitorul imediat, sunt dependente energetic intr-o mare masura de bunavointa Rusiei.
Gestul banal de rasucire a butonului la gaze este, de fapt, o miscare geostrategica de proportii a Moscovei. Mult mai mult decat o sicana aplicata Ucrainei, care, sub conducerea lui Iuscenko, are de gand sa se desprinda de sub tutela multiseculara a Rusiei pentru a se apropia de NATO si UE. Arma ne-vazuta a gazului, cea mai redutabila de care dispune Kremlinul, transmite intregii Europe mesajul ca extinderea institutiilor sale in spatiul ex-sovietic nu este pe placul Moscovei. Dar "ursul rusesc" nu a actionat pripit, la nervi, ci cu o miscare lejera, implacabila. Asupra careia a revenit cu calm, dupa ce a pus pe jar o sumedenie de state ale continentului. Dar avertismentul a fost inteles.
Ce va urma? Isi vor tempera Kievul si Chisinaul intentiile proeuropene si proatlantice, isi va mladia Occidentul (cel putin cel european) pozitia fata de Rusia, renuntand la marsul sau - pana acum triumfal - spre Est? Diversi analisti, inclusiv rusi, nu se grabesc sa consemneze o victorie indiscutabila a Moscovei. Atractia europeana a Ucrainei si Republicii Moldova e tot mai puternica si aceste doua state nu vor inceta sa caute noi formule, mai precaute, mai subtile, de a-si urma noua politica. "ßantajul energetic" al Rusiei nu-i va consolida acesteia statutul de partener international demn de incredere pe care si-l do-reste. De altfel, un inalt demnitar german a tinut sa reaminteasca Moscovei ca acum, ca presedinte in exercitiu al Grupului G-8, se cuvine sa actioneze pe plan mondial cu responsabilitate si buna-credinta. Semnale asemanatoare au sosit si de la Departamentul de Stat al SUA. Chiar daca va receptiona mesajul, Rusia nu va renunta la colosalul sau atu energetic.
Cuvantul gaz vine din latinescul "chaos", remarca ziaristul elvetian Pierre Chambonnet. Etimologia se explica prin "miscarea haotica a moleculelor ce compun un corp in stare gazoasa. In partea de lume in care ne aflam, aceasta definitie se aplica si starii geopolitice a momentului.