Dupa atingerea celui de-al doilea "obiectiv strategic" al politicii externe romanesti postdecembriste (aderarea la UE), presedintele Basescu si-a adus subit aminte de problemele "fratilor de peste Prut" sau din teritoriile ocupate de Ucraina. Dupa doua deja celebre "bai de multime", una la Solotvino (Slatina), in Maramuresul istoric aflat astazi in posesia Ucrainei, iar cealalta la Ambasada Romaniei din Chisinau, presedintele a anuntat, in stilul sau inconfundabil, al omului care rezolva totul, ca in doua saptamani problemele fratilor din afara granitelor tarii referitoare la acordarea rapida a vizelor si la redobandirea cetateniei romane se vor rezolva. Ce omite insa presedintele sa mentioneze este faptul ca, in anul de gratie 2007, autoritatile romane proceseaza cereri basarabene si bucovinene de redobandire a cetateniei depuse in 2002 si ca solicitari de urgentare a acestei proceduri extrem de greoaie i-au fost solicitate de catre cei interesati inca din 21 ianuarie 2005.
Sau faptul ca gratuitatea vizelor pentru romanii care traiesc in Ucraina era un lucru normal si foarte simplu de obtinut, fara a pune in rol tot circul cu intalnirea la Sighet cu presedintele ucrainean Iuscenko, ale carui prerogative fusesera cu numai doua zile inainte reduse la minimum de majoritatea rusofila din Rada, iar ministrii desemnati de el sunt impiedicati sistematic sa participe la actul de guvernare.
Argumentatia ilara cum ca in acest fel se poate incuraja "europenizarea" sau "occidentalizarea" Ucrainei este, la fel ca si vizita prezidentiala la Chisinau in vederea infiintarii a doua noi consulate in Republica Moldova, doar o incercare de a masca evidentul interes electoral al presedintelui pentru cele cel putin 530.000 de voturi care vor rezulta din "rezolvarea in doua saptamani" a problemei cetateniilor. Interes care este evident neconstitutional, daca ne gandim ca tot mai probabilele alegeri anticipate sunt legislative, nu prezidentiale, iar presedintele ar trebui sa fie neutru fata de fortele politice. Asta, dincolo de considerentul de ordin "moral" (sau, altfel spus, care tine de "civilizatia politica" pe care o presupune statutul de membru UE), care nu permite transformarea sentimentului national sau a politicii externe a tarii (in cazul relatiilor cu Ucraina) in agenti electorali.
In sfarsit, dar nu mai putin important, vremelnicul titular al functiei de la Cotroceni nu pare a constientiza faptul ca, odata denumit "fratesc", ajutorul pentru romanii de peste granite ar trebui sa fie neconditionat si uniform, nu rezervat pentru campania electorala.