Incheiem anul 2004 in conditiile unei aprecieri neasteptat de mari a leului. Firmele care nu au avut in vedere acest fenomen sint debusolate. Influenta negativa se reverbereaza in intreaga economie nationala. Practic, dupa o luna de apreciere ametitoare a leului, confuzia si dezordinea risca sa cuprinda economia luata prin surprindere de intarirea monedei nationale cu aproape 20% in termeni reali. Din cite se constata, cel mai dureros efect il resimt companiile care au de incasat in aceasta perioada sume exprimate in valuta, contractate inainte de a se fi conturat rasturnarea jocului pe piata valutara. Acestea platesc din greu pentru obiceiul capatat in ani de zile, in care instrumentul de conservare a valorii unui contract era legarea acestuia de o valuta.
Ajung in suferinta mai ales profiturile companiilor care incaseaza sume in valuta ori doar exprimate in echivalent valuta si au de facut in schimb plati in lei. Iar pierderile sint cu atit mai mari cu cit asemenea aprecieri ale leului - 5,6% fata de euro, respectiv 8,6% in raport cu dolarul american - intr-un interval de numai o luna, erau aproape imposibil de anticipat. De asemenea, costul salariilor negociate in lei este resimtit de firmele cu venituri legate de valute. S-a spus, in repetate rinduri, ca aprecierea leului afecteaza in primul rind veniturile exportatorilor. De cealalta parte, sporesc marjele de cistig ale importatorilor, care mentin preturi exprimate in euro, le vor mentine la vechile niveluri, chiar daca echivalentul incasarilor in lei este mai mic. Oricum, este putin probabil sa vedem ieftiniri nete ale marfurilor din import, cu toata frenezia promotiilor de sezon.
Manageri ai unor importante companii afirma ca "evolutia din ultima perioada a cursului de schimb este pozitiva pentru importuri. Partea buna este ca raportul de schimb evolueaza relativ stabil”, spune Paul Nuber, director general al Nestle Romania, subsidiara a producatorului elvetian din industria alimentara. Iar Huber adauga: "Aprecierea leului a venit pe un fond de speculatii pe termen scurt. Ratele dobinzii pe termen scurt la lei sint mai mari decit inflatia, ceea ce determina jucatorii sa vinda euro si sa faca plasamente pe termen scurt, in lei”. Un alt manager, Andrei Menhardt, presedintele producatorului de mobila Silvarom Bucuresti are o opinie potrivnica:”Deprecierea euro si a dolarului ne influenteaza negativ activitatea, pentru ca in jur de 60% din productie merge la export, in principal in statele Uniunii Europene. Deocamdata, nu-mi dau seama cit de mare este pierderea, dar oricum, nu avem nici o masura prin care sa ne protejam”.
Care este atitudinea cetateanului de rind? Odata creata impresia ca prabusirea euro si mai ales a dolarului nu se mai opreste, publicul se vede sub presiunea impulsului de a scapa rapid de economiile in valuta, chiar cu pretul pierderii unor sume importante. si astfel, a aparut un alt aspect dureros al obisnuirii pietei cu noua miscare a cursului de schimb al leului. Ca o problema particulara ce s-a creat prin caderea spectaculoasa a euro pe piata romaneasca este situatia in care aluneca unele banci comerciale cu capital social varsat in valuta, de a nu mai indeplini nivelul minim cerut de BNR. In cistig de pe urma acestei conjuncturi se afla cei care au de rambursat datorii in valuta sau de onorat contracte cu valoarea in valuta - iar defavorizatii sint cei care au de incasat si nu s-au acoperit pentru o asemenea rasturnare a evolutiei cursului. In acelasi timp, noua situatie a incurajat economisirea in lei, pe masura loviturii primite de increderea aproape oarba a publicului in valuta. Asa s-a ajuns la o anumita confuzie a publicului, care a manifestat o vreme tendinta de a renunta la economiile in valuta. In favoarea sterilizarii exceselor de acumulari de valori pe piata, BNR a intervenit marti, 7 decembrie, cumparind masiv valuta de pe piata si readucind la situatia initiala raportul de schimb al monedei nationale.