In sfarsit, dupa lupte seculare care au durat cateva... saptamani, astazi, Parlamentul va decide daca il va suspenda sau nu pe presedintele Traian Basescu. Insa, dupa ultimele reactii ale partidelor, varianta suspendarii se pare ca este cea mai plauzibila. Situatie in care, stim asta cu certitudine, presedintele va demisiona "in maximum cinci minute". Ce va urma? Nu e prea greu de banuit. Nebunia din politica bastinasa nu numai ca nu va fi stopata ori ameliorata ci va lua proportii ingrijoratoare. Tot atat de adevarat este ca nici in cazul celalalt, mai putin probabil, in care presedintele nu va fi suspendat, nu vom avea parte de tihna. Mai ales, in noua conjunctura creata prin autorizarea chiar de catre Curtea Constitutionala a statutului de presedinte-jucator pe care l-a autoadoptat Traian Basescu inca din primele clipe de dupa castigarea jiltului de la Cotroceni.
Motivatia continuta de Avizul consultativ, in detaliu, il achita, metodic, de toate capetele de acuzare incropite la ceas de razbunare de juristii pesedisti si conservatori. Totul pleaca, asa cum era de asteptat, de la lacunele si formularile ambigue din Constitutie. Prilej oportun pentru Curtea Constitutionala pentru a-si etala competentele in materia stiintei si practicii dreptului. "Avand in vedere ca textul constitutional nu defineste notiunea de 'fapte grave', pentru a statua daca sunt indeplinite conditiile pentru suspendarea din functie a domnului Traian Basescu, Presedintele Romaniei, Curtea Constitutionala trebuie sa stabileasca mai intai intelesul acestei notiuni...". Si de aici incolo se preda ex-cathedra un curs de specialitate pe intelesul tuturor invataceilor din parlament si din partidele aflate in coalitia anti-Basescu, fie ei chiar si doctori in drept constitutional, parinti naturali ori adoptivi ai Constitutiei actuale.
Asa le trebuie daca, unii dintre ei, nu au fost capabili sa elaboreze o Lege fundamentala completa si coerenta, constatand abia acum ca va trebui iarasi reconditionata. Pana una-alta, autorii plangerii la Curte nu au de ales decat sa inghita pastilele vracilor oficiali ai regulilor constitutionale, bizarerie sporita de faptul cunoscut ca cei mai multi dintre acestia provin din... curticica PSD-ului de odinioara, acuzatorul vehement de astazi. Deh, Iliescu a fost un sfant, nu a terfelit nici un milimetru din Constitutie!
Dixit Curtea Constitutionala: "Curtea retine ca pot fi considerate 'fapte grave' de incalcare a prevederilor Constitutiei actele de decizie sau sustragere de la indeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care Presedintele Romaniei ar impiedica functionarea autoritatilor publice, ar suprima sau ar restrange drepturile si libertatile cetatenilor, ar tulbura ordinea constitutionala ori ar urmari schimbarea ordinii constitutionale, sau alte fapte de aceeasi natura care ar avea sau ar putea avea efecte similare." Fapte pe care, dupa aceea, Curtea nu le-a descoperit in nici macar una dintre formularile acuzatoare ale Raportului privind propunerea de suspendare ce formeaza, laolalta cu alte documente, Dosarul nr. 384H/2007, cuprinzand 802 de file zadarnic redactate si adunate.
Mai mult. Surprinzator - ceea ce presedintele, pesemne, nici in cele mai frumoase vise ale sale nu i s-a aratat -, motivatia Curtii ii autentifica pentru posteritate, in termeni fara echivoc, cu iz jurnalistic, asa cum multi analisti observa, controversatul sau rol de presedinte-jucator: "Prerogativele constitutionale, ca si legitimarea democratica pe care i-o confera alegerea lui de catre electoratul intregii tari, ii impun Presedintelui Romaniei sa aiba un rol activ, prezenta lui in viata politica neputand fi rezumata la un exercitiu simbolic si protocolar... Nici veghea, nici functia de garantie nu se realizeaza pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concreta." Bineinteles, dupa acest preambul, este lesne de priceput ca pentru presedinte este admis, in virtutea imunitatii sale, sa-si exprime liber "opinii si optiuni politice, sa formuleze observatii si critici cu privire la functionarea autoritatilor publice si a exponentilor acestora, sa propuna reforme sau masuri pe care le considera dezirabile interesului national." Orice pericol de neconstitutionalite este astfel evitat, intrucat "Opiniile, observatiile, preferintele sau cererile presedintelui nu au insa un caracter decizional si nu produc efecte juridice, autoritatile publice ramanand exclusiv responsabile pentru insusirea acestora ca si pentru ignorarea lor." Eu iti spun sa te arunci in fantana, dar daca o faci doar tu esti de vina.
Suficiente argumente, asadar, pentru ca avizul sa fie negativ. Dar insuficiente, pentru a se ocoli procedura de suspendare. O fi Curtea Constitutionala "garantul suprematiei Constitutiei" (art.142, alin.1), insa "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii."(art.61,alin.1). Asa ca transferul de raspundere privind suspendarea presedintelui de la Curtea Constitutionala la forul legislativ este cum nu se poate mai firesc. Curat constitutional!
Ca nebunia abia de-acum incolo va lua o amploare fara precedent este o alta poveste, de sorginte democrato-iliesciano-fesenisto-pesedista, cu final democrato-liberalo-udemeristo-peremisto-conservator.
In asteptarea noului presedinte, ori cu actualul presedinte la timona, urmeaza alte luni si alti ani de telebalacareli absurde, de razboi total, al tuturor contra tuturora - oligarhi, antioligarhi si neoligarhi. Adica al romanilor impotriva romanilor, din ce in ce mai divizati si mai invrajbiti, atinsi de bolile batranei vieti apusene.
Cine va castiga? Democratia. Cum arata ea? Habar nu avem. Deocamdata, e curata nebunie. Ca-ntr-un ospiciu fara leacuri si fara tamaduitori, unde pentru a face lumina dam foc casei de curand renovate.