Anii democratiei ce au culminat cu integrarea in Europa incep sa-si numere realizarile pe teritoriul Romaniei. Una dintre cele mai importante este ca am ramas un popor imbatranit, tineretul cu brate puternice sau creier proaspat a migrat incet si sigur spre tari mai calde din punct de vedere al nivelului de trai. Nu mai avem muncitori, in schimb avem pensionari. Ai nostri au ales sa creasca nivelul de trai din alte tari, fiind atatia ani o forta de munca ieftina, dispusa sa faca ceea ce gazdele nu faceau. Acum, dupa integrare, si mai multi si-au luat inima in dinti si vor sa incerce, ocrotiti de lege, sa-si intemeieze familii in state carora le pasa de poporul lor si in care protectia sociala este una dintre prioritati. Oamenii nu vor mult, vor doar sa vada ca statului ii pasa si legislatia te ocroteste si te incurajeaza sa te dezvolti pe teritoriul statal respectiv. Iar atunci cand se angajeaza in campul muncii, vor sa li se asigure conditii adecvate - si nu in primul rand materiale, cat mai degraba morale si siguranta pe termen lung si, in perspectiva, o siguranta la anii pensionarii. Abia apoi vin salariile de bun simt, altfel oamenii isi baga picioarele si ori muncesc in dorul lelii, ori cauta in alta parte. Cam asta s-a intamplat la noi, domeniile cele mai afectate fiind - se pare - sanatatea si contructiile, in care am exportat forta de munca intr-o veselie, principala realizare a guvernelor ce s-au succedat in anii dupa revolutie fiind exodul populatiei in statele dezvoltate. Acum vor sa arate ca le pasa si ca au realizat unde s-a gresit. Vor sa puna la punct strategii care sa convinga romanii plecati sa se intoarca. Nu-si pun problema ca respectivii nu prea mai au la ce sa se intoarca, din moment ce multi dintre ei si-au luat copiii si chiar si parintii, sa-si duca linistiti traiul in state carora le pasa si in care batranii nu ies la cersit si nici nu traiesc de pe o zi pe alta cu pensii ce, in unele cazuri, au la baza fostele retributii CAP-iste. In state in care batranii nu ies in strada pentru o bucata de paine si in care nu stau la cozi cu noaptea in cap, ca pe vremea comunismului, pentru un pachet cu o sticla de ulei si un pui congelat.