Recente statistici publicate in presa centrala arata existenta unor situatii cutremuratoare: peste 5,5 milioane de romani au fost pagubiti in ultima jumatate de veac, cu echivalentul a aproape 20 miliarde de euro. Asa cum era de asteptat, grosul tepuitilor l-au constituit expropriatii abuziv din perioada 1947-1962. Numai ca in mod surprinzator, pagubele acestora s-au cifrat la „doar” 9 miliarde de euro, in timp ce victimele escrocheriilor financiare de dupa 1989, desi mai putin cu aproximativ o jumatate de milion de persoane, au pierdut aproape 11 miliarde de euro. La randul lor, pagubitii epocii de tranzitie se impart si ei pe mai multe categorii. Cei mai multi au fost romanii care au cazut victima falimentelor bancare. Insa acestia au fost prejudiciati „numai” cu 4 miliarde de euro, in timp ce depunatorii la CEC pentru cumpararea unei Dacii inainte de caderea regimului comunist, desi de 50 de ori mai putini decat pagubitii bancilor prabusite in perioada postdecembrista, au lasat pe „apa sambetei” nu mai putin de 6 miliarde de euro. In plus, se mai poate adauga la cinica statistica si vreo jumatate de miliard de euro pe care l-au pierdut jucatorii la „ruleta” Caritas, Mega-Caritas, Gerald si alte jocuri piramidale care au infierbantat mintile romanilor la scurt timp dupa sfarsitul dictaturii ceausiste. Cel putin la aceasta din urma categorie de pagubiti, explicatiile fenomenului sunt dintre cele mai simple. Este vorba despre naivitatea romanilor, tradusa prin incultura economica de care era firesc sa dea dovada odata cu intrarea intr-un sistem economic pe care nu l-au cunoscut decat din lectiile predate la cursurile obligatorii de invatamant politic. Asa se face ca 260.000 de romani si-au depus cu sarg toate economiile, iar unii si-au mai vandut si cate o masina sau un televizor, pentru a obtine un iluzoriu castig, cu toate ca logica oricarui sistem economic dovedea faptul ca este imposibil sa-ti multiplici de opt ori suma depusa in doar cateva luni si fara sa-ti asumi nici un risc. Daca tot am amintit de riscuri, sa-i aducem in discutie si pe cei 400.000 de cetateni mioritici care si-au depus banii la FNI, FMOA si SAFI. Acestia au mai reusit sa-si recupereze partial sumele depuse in urma interventiei statului care a luat din banii publici pentru a le oferi despagubiri celor escrocati. Numai ca in acest caz guvernatii, pentru a-si cumpara linistea electorala au incalcat un alt principiu al economiei capitaliste care demonstreaza ca nimeni nu poate castiga intr-o afacere fara sa-si asume nici un risc. Din nefericire, datele aceleiasi statistici arata o realitate si mai neagra: cumuland cele 9 miliarde euro de la nationalizari cu cele 6 miliarde de euro de la Daciile pe care depunatorii la CEC nu le-au mai vazut niciodata, rezulta ca statul roman a fost cel mai mare tepar al propriilor cetateni.