Exista momente cind meseria asta de ziarist iti da si satisfactii, marunte, neimportante la prima vedere, dar care te fac sa iti dai seama cum te priveste lumea, in urma unui fapt nesemnificativ. Acum citeva zile, o batrinica ne-a sunat la redactie sa ne intrebe care sint numerele la loto 5/40 sau 6/40 cum se mai cheama. "Am deschis televizorul mai tirziu si am pierdut numerele maica " mi-a spus batrinica amarita. Din nefericire cei de la loto-prono nu isi pusesera numerele pe site-ul de pe Internet pentru a i le putea comunica imediat doamnei. Cind am intrebat-o de ce a sunat la Monitorul mi-a replicat imediat: "D a unde sa sun? " Amanunte din astea te fac sa iti dai seama unde te afli si ce cred oamenii despre tine si sint, de fapt, la fel de importante ca un audit de tiraj. Am participat in ultimele zile la un seminar la Bucuresti, organizat de Centrul de Jurnalism Independent. Aflati printre vorbitori, si Cristian Tudor Popescu si Alina Mungiu si Mircea Toma si Cristian Pirvulescu, impreuna cu o multime de alti participanti nu au facut altceva decit sa constate degradarea din mass-media. S-a povestit despre campania electorala, cu implicarea cunoscuta a ziaristilor, incercarile grosolane de manipulare cu ziare, posturi de radio si TV. Nu doar nationale, ci si locale, ziare locale la care nu trece acum un numar in care respectivii sa nu scrie ca sint independenti si obiectivi. La astea se mai adauga si presiunile dinspre PSD, cu ziaristi amenintati, ziare cumparate integral ca sa nu ajunga la cititori, obedienta totala a TVR si a celorlalte posturi de televiziune si lista poate continua. Colegii mei imi spun ca majoritatea politicienilor sau sefilor de prin administratia locala ii intimpina cu intrebarea aCe vrei? a. Si ei nu vor nimic, doar niste raspunsuri la intrebari. Nici respectivii nu sint de invinuit, din moment ce ziaristii care nu vor nimic sint din ce in ce mai putini. Cei mai multi care ii cauta vor ceva: un bon de benzina, o repartitie, niste reclama, orice. Degradarea din presa insa continua si oamenii nu prea au cum reactiona. De aceea, ideea principala la seminarul respectiv, a fosr ca trebuie inventata un fel de Protectia Consumatorului pentru presa. Sa spuna oamenilor care ziar minte, care exagereaza, care spune ca e independent si el e prieten cu toti cei care-i dau un ban. Trebuie pina la urma sa existe un corp profesional care sa poata emite un aexpert opinion a despre profesionalismul unui anume ziar sau post de radio sau TV. Mai este insa pina va aparea asa ceva, de aceea se dau si asa multi ziaristi. Pina atunci insa, te suna cineva la noua seara la redactie si te intreaba cite in luna si-n stele, pentru ca lucrezi la Monitorul si trebuie sa le stii pe toate. Si ajunge si asta, deocamdata.