Esichierul socio-politic romanesc nu duce lipsa, in ultima vreme, de mutari, daca nu spectaculoase, cel putin in stare sa contrarieze. Faptul se datoreaza, fara nici un dubiu, victoriei lui Traian Basescu in alegerile prezidentiale. Oricat ar da-o la-ntors carcotasii de toate culorile, evidenta e neiertatoare. De la plimbarea pe la PNA a lui Mischie ori Sechelariu la primele arestari in afacerea Rafo, de la infalosarea tafnos-zgribulita a fostului mit Tiriac la stropseala ranjit-bolsevica spre posibilii oponenti din partid a lui Ion Iliescu, mai toate intamplarile ce au fixat in zilele din urma atentia jurnalistilor isi au geneza in aparitia unui altfel de presedinte la Cotroceni. Ca s-a grabit sau nu Guvernul cu introducerea cotei unice de 16 la suta, ca-i lasa Isarescu pe exportatori de izbeliste ori ca introduce leul greu prea repede, ca liderii sindicali se agita din spaima ca vor muri de foame in lipsa de combatanti ori ca “lupii tineri“ din mai toate partidele incep sa priceapa cu neliniste ca incercarile lor spre degerontificarea vietii publice romanesti sunt tot mai strangulate de “tatuci“ pe cat de zambitori, pe atat de cranceni in apararea vechilor privilegii, societatea romaneasca a intrat intr-un dezghet perfect armonizat cu anotimpul care se apropie.
Paradoxal insa, pe cat societatea, in ansamblul ei, incepe sa se relaxeze, pe atat presedintele incepe sa se incrunte! Sa fie incruntarea lui Basescu doar o cedare in fata sfatuitorilor care tot se straduiesc sa-i induca morga oficioasa de presedinte-robot? Sa-si abandoneze el rasul strasnic in favoarea tinutei fals maiestoase, dar teapana si fada, model Emil Constantinescu? Greu de presupus. Mai curand, Basescu e ingrijorat. Nu de micile neplaceri ale acestei guvernari (gen sacaitorul PUR ori galagiosii lideri sindicali), ci de vechile bube ale societatii romanesti, care se arata foarte greu de vindecat. De la lista medicamentelor compensate la cea a marilor invartitori de bani publici, de la agentul de politie vamuitor al babelor din piete la seful sau de la sector ori de la judet, de la grefierul de sedinta plictisit la ditamai magistratul cocotat cat mai sus pe treptele Justitiei, realitatea romaneasca nu mai poate sa suporte frauda, inselatoria ori bataia de joc la care este supus fara rusine cetateanul.
Zambetul tot mai pierit al lui Traian Basescu, in urma vizitelor la Parchetul General, PNA, Serviciile de Informatii, Politie, Oficiul pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor etc., are semnificatia sa. O semnificatie deloc linistitoare pentru romani. Care mai spera totusi, asteptand rasul tonic al presedintelui ca pe o certitudine, ca promisiunile sale vor deveni, cat mai grabnic, izbanzi.