Simtul umorului si bascalia au fost, dintotdeauna, un fel de emblema a romanilor, un fel de caracteristica a comportamentului nostru. Facem mistouri de aproape orice. Dar nu uitam sa fim religiosi, ipocriti in etalarea religiozitatii sau sa facem dintr-o tragedie cea mai mare durere a noastra, a tuturor. Am facut spectacol din ajutorul pe care l-am dat amaratilor loviti de tsunami. Ne-a placut sa ne dam in spectacol - doar era televizat. Mila si solidaritatea noastra au fost exploatate si tapetate la maxim. La fel cum facem si cu umorul. A devenit sport national. Nu este un lucru chiar rau. Dar exista pericolul de a cadea intr-o extrema periculoasa, sa fim etichetati drept neam de neseriosi. Nu neaparat ca n-am fi pe-aproape… Adica, asa cum sesizau, ca urmare au unui sondaj, colegi de-ai nostri, cum putem fi altfel luati decat neseriosi, atata vreme cat ne laudam cu o preabestiala, preaminunata si admirata de pensionari Andreea Marin? Sau cu o Mihaela Radulescu? Femei de succes sau femei de mai mare rasul? Balanta inclina spre jenant si de tot rasul. Sunt femei pe seama carora ne intrecem sa facem bascalie. Poate ca merita sau poate ca nu ne putem abtine. De la bascalie, per ansamblu, reusim s-o dam intr-un ditamai circul. Circul guvernarii, circul televizat al cazurilor de mari smecheri chipurile demascati de actuala guvernare. Dinu Patriciu chemat la audieri - un tam-tam pe care s-ar putea ca mai tarziu Alianta sa-l regrete amarnic. Iar in cazul Hayssam, plus tot tacamul PSD - dramatizare totala. O dam din ras in plans si invers. Asa-zisele descoperiri de senzatie, stiute de multa lume, dar trecute sub tacere pana acum, ne dau posibilitatea sa ne facem... fireste de toata senzatia. Ei, dar poate ca din toata circoteca asta, care este si regizata pe ici-pe colo, s-ar putea ca europenii sa traga doua elementare concluzii: ori ne-am apucat sa dam cu coruptia de ziduri, ori facem senzatie din gaselnite, pentru a acoperi alte mijmasuri si mai si. Evident, de pe ordinea de zi a dramatismelor - un alt punct forte al nostru in afara de bascalie - nu putea sa lipseasca rapirea jurnalistilor romani in Irak, rapire cusuta cu ata alba - dupa cum se anunta mai nou - si pe care se chinuie s-o descalceasca si s-o formuleze presedintia intr-o formula care sa nu declanseze o mai mare jena pe plan diplomatic… Ca sa mai spuna cineva ca nu suntem un popor inventiv, de bascalie si cu o mafie arabizata de PSD…