Jumatate din legumicultorii doljeni care au sere si solarii nu si-au platit impozitul pe venitul agricol la termenul legal. Fiscul îi ameninta cu executarea silita pe cei 266 de restantieri. În medie, un zarzavagiu are de plata "imensa" suma de 22 de lei.  În timp ce marii evazionisti se plimba nestingheriti cu masini luxoase prin Craiova si sfideaza contribuabilul de rând, Fiscul doljean vrea sa execute silit taranii care cultiva zarzavaturi si flori în sere si solarii si care nu si-au platit jumatate din impozitul pe venitul agricol scadent la 1 septembrie. 2008 este primul an în care zarzavagiii au fost introdusi la plata impozitului pe venit, aspect care ar fi trebuit sa aduca serioase venituri bugetului de stat, având în vedere ca regiunea se preteaza la cultivarea legumelor mai mult decât alte zone din tara. De la începutul anului si pâna acum, 284 de legumicultori doljeni au platit la Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) 6.224 de lei, potrivit cifrelor furnizate de Finante. Ceea ce înseamna ca, în medie, un legumicultor a platit pâna în 22 de lei la stat, reprezentând 50% din impozitul pe venitul agricol cuvenit anului 2008. În judet, mai sunt 266 de agricultori care au depus declaratii ca obtin astfel de venituri agricole, dar nu s-au deranjat sa le si plateasca la termenul legal. Acestora, Fiscul le pregateste ceva. "Mentionam ca pentru recuperarea sumelor restante vor fi aplicate masuri de executare silita, conform OG nr. 92/2003 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare", se arata într-un comunicat al DGFP Dolj, transmis redactiei. Deplasarea inspectorilor fiscali pe teren ar costa mai mult decât impozitul de 22 de lei care ar fi trebuit platit statului. Potrivit Codului Fiscal, erau obligati ca pâna la 1 septembrie sa achite la stat 50% din impozitul anual pe venitul agricol cei care se ocupa de "cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, în sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau în sistem irigat". Mai erau obligati sa achite acest impozit si cultivatorii de ciuperci, de arbusti si de plante decorative, precum si cei care se ocupa de exploatarea pepinierelor viticole si pomicole. Restul de 50% din impozit are termen de plata 1 noiembrie.  
Impozit si pentru cultivatorii de cereale În Codul Fiscal se prevede ca si cei care cultiva cereale sa achite un impozit statului român, în premiera începând de anul acesta. Chiar daca este vorba de numai 2% din valoarea marfii vândute, legiuitorul a lasat portite de scapare, respectiv de evaziune fiscala, atât pentru taranul de rând (în calitate de vânzator), cât si pentru firmele care cumpara cereale. Trebuie sa plateasca impozitul de 2% aplicat la valoarea cerealelor vândute cei care obtin venituri din "valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, în stare naturala, de pe terenuri agricole proprietate privata sau luate în arenda, iar produsele au fost vândute unitatilor specializate pentru colectare, unitatilor de procesare industriala". Aceasta ultima precizare creeaza portite pentru evaziune, pentru ca nu sunt impozitate toate tranzactiile cu cereale, ci numai cele cu unitatile specializate. De exemplu, daca taranul vinde grâul din curte, iar cumparatorul îi da banii pe loc, atunci cu totii scapa de impozite. Firma care se ocupa de achizitii nu emite factura (de unde decurg alte sustrageri de la lege), iar taranul ramâne cu 2% în buzunar. Asemenea cazuri sunt greu de controlat de catre Fisc, iar "hotul neprins ramâne negustor cinstit".
Problema e baza impozabila 
Într-un judet unde particularii din domeniul legumicol au si sere, si solarii, iar toata familia câstiga din aceasta munca, veniturile declarate la Fisc sunt derizorii. În localitatile Teasc, Desa, Ciuperceni, Dabuleni si Calarasi sunt printre cei mai multi zarzavagii care se încadreaza în criteriile legii privind plata acestui impozit pe venitul agricol. Or, daca impozitul pe venitul agricol (15% aplicat si în sistem real si la norme de venit) pentru o persoana reprezinta în medie 44 de lei (în doua transe de câte 22 de lei), înseamna ca taranii doljeni ar fi obtinut din rosii si castraveti venituri modice pe tot anul, în jurul sumei de 300 de lei. Or, un cultivator de legume în solar sau sera poate obtine 300 de lei din vânzarea produselor într-o singura zi. Dar daca Fiscul merge în control si îi cere zarzavagiului sa plateasca impozitul declarat (ca nu a fost achitat la timp), fara sa verifice si daca a declarat venitul real, atunci...