In cadrul sedintei Parlamentului European de saptamana aceasta, forul legislativ european a dat unda verde pentru extinderea regimului simplificat de control al vizelor la frontierele externe ale Bulgariei, Romaniei si Ciprului. Acest regim va permite celor trei tari sa recunoasca unilateral unele documente emise de statele din Spatiul Schengen, pentru persoane ce efectueaza vizite de mai putin de cinci zile. De asemenea, eurodeputatii au abordat cu acelasi prilej si problema romilor.

Deputatii au adoptat un raport legislativ privind un regim simplificat de control al persoanelor, la frontierele externe ale Uniunii Europene. Noul regim va permite Bulgariei, Romaniei si Ciprului sa recunoasca unilateral unele documente emise de statele din Spatiul Schengen, pentru persoane ce efectueaza vizite de mai putin de cinci zile. Pana acum, Bulgaria, Romania si Cipru au avut obligatia de a elibera vize specifice nationale pentru intrare sau tranzit pe teritoriul lor, cetatenilor tarilor terte cu vize uniforme, vize de lunga sedere sau permise de sedere eliberate de tari din Spatiul Schengen. Noile reguli vor fi temporare si vor afecta doar Bulgaria, Romania si Cipru, pana cand cele trei tari se vor alatura Spatiului Schengen. De asemenea, eurodeputatii au votat un alt raport, ce va permite statelor comunitare din zona Schengen sa recunoasca unilateral unele documente de resedinta emise de Elvetia si Liechtenstein, pentru tranzit.

Europarlamentarii cer masuri pentru stoparea discriminarii rromilor

Din cele 12-15 milioane de rromi din Europa, circa 10 milioane locuiesc pe teritoriul Uniunii Europene. Majoritatea rromilor europeni au devenit cetateni ai Uniunii in urma extinderilor din 2004 si 2007. Considerand ca rromii sunt in continuare victime ale discriminarii, deputatii europeni au adoptat un raport ce avertizeaza asupra riscurilor unui curent impotriva rromilor, care ar putea fi promovat de extremisti. Ei cer eforturi sporite pentru accesul rromilor la locuinte, sanatate, educatie si locuri de munca. Ostilitatea si ura la adresa rromilor constituie un fenomen care cunoaste inca o larga raspandire in Europa si este incurajat si utilizat de extremisti, putand culmina cu atacuri rasiste, discursuri de incitare la ura, agresiuni fizice, evacuari ilegale si acte de hartuire de catre politie, au avertizat deputatii europeni. Populatia de etnie rroma din Europa a constituit, in mod traditional, o parte integranta a societatii in numeroase tari europene, aducandu-si contributia la viata acesteia. Situatia lor este diferita de cea a altor minoritati nationale europene, fapt ce justifica adoptarea unor masuri specifice la nivel european, considera deputatii europeni. Astfel, eurodeputatii denunta conditiile de viata insalubre, aflate sub standardele acceptabile, precum si indiciile privind constituirea unor ghetouri, ce cunosc o larga raspandire, populatia de etnie rroma fiind supusa evacuarilor fortate sau, dimpotriva, impiedicata sa se mute din zonele respective. Deputatii indeamna Comisia sa sprijine programele de desfiintare a cartierelor sarace locuite de rromi, si sa asigure locuinte pentru rromi, inclusiv pentru rromii imigrati. De asemenea, europarlamentarii deplang faptul ca statele membre UE tolereaza in continuare segregatia practicata in sistemul educational. Cu prilejul aceleiasi sedinte s-a reliefat faptul ca Parlamentul European sprijina Planul de Actiune al Comisiei Europene privind Eficienta Energetica, insa deplange lipsa de masuri concrete in statele comunitare. In acest sens, eurodeputatii considera ca obiectivul imbunatatirii eficientei energetice cu peste 20% pana in 2020 "este realizabil din punct de vedere economic si tehnic" si cer progrese in aplicarea actiunilor respective programate de Comisie in 2007.