Mai sunt doar opt luni pana la asteptata integrare a Romaniei in Uniunea Europeana, ceea ce inseamna ca de la 1 ianuarie 2007 va trebui sa ne supunem legilor si standardelor europene. Punctul slab, din perspectiva integrarii, il reprezinta agricultura, impreuna cu toate domeniile care sunt legate de aceasta. Pe langa nenumaratele firme din industria alimentara, care se vor inchide pentru ca nu respecta standardele europene, normele Uniunii Europene ne lasa si fara piete agroalimentare, pe care le considera o forma primitiva de comert. Ceea ce pentru romani este o adevarata pierdere, deoarece la noi mersul la piata in weekend reprezinta o adevarata traditie. Actualele piete agro-alimentare, unde gasesti de la zarzavaturi si pana la flori, branza, carne, oua, va trebui transformate, modernizate si canalizate pe anumite sectoare. Uniunea Europeana ne interzice sa mai avem piete agroalimentare, pentru ca in Occident nu exista asa ceva. Fermierii europeni nu cultiva cateva straturi cu marar, patrunjel, ceapa sau vinete si apoi merg la piata sa le vanda, asa cum face taranul roman. Ei sunt uniti in asociatii ale producatorilor, asociatii care detin in orase lanturi de magazine, unde producatorii dau produsele spre comercializare. Dar fermierii occidentali fac asta de aproape un secol, iar UE ii cere taranului roman, care are cateva hectare de teren sau poate doar o gradina de jumate de hectar in spatele casei, sa devina fermier peste noapte si sa aiba lanturi de magazine. Cu toate ca perspectiva integrarii nu aduce vesti bune pentru micii producatori, Cornel Dumitrica, reprezentantul Directiei Sanitar-Veterinare Constanta, sustine ca "taranul roman nu moare, asta daca vinde materia prima direct procesatorului sau daca isi va deschide propriul magazin de desfacere a produselor prime sau prefabricate in asociere cu alti producatori. Pentru deschiderea unui magazin nu vor avea nevoie de acte constitutive pentru o societate, ci doar de un centru racordat la apa calda si rece curenta, electricitate si sa indeplineasca toate conditiile de igiena pentru comercializarea produselor". In urmatoarea perioada se va constitui o norma care vizeaza strict unitatile de desfacere directa sau cu amanuntul a laptelui si produselor lactate, a pestelui, a mierii, iar in ceea ce priveste produsele din carne, actualele carmangerii nu vor mai fi autorizate direct si doar avizate de DSV.

Taiatul porcilor se va face totusi conform traditiei

Norma pe cale de aparitie structureaza doua categorii de unitati: unitati de industrializarea produselor de origine animala si unitati din cadrul unui judet destinate vanzarii cu amanuntul al micilor producatori angrenati in asociatii sau ferme. Unitatile de industrializare vor trebui sa intruneasca cerintele de autorizare impuse de normele comunitare armonizate, iar in acest tip de unitati va fi prezent un medic veterinar care va verifica si va aplica o marca de sanatate pe etichetele produselor finale si in care va exista un program de autocontrol de care va fi raspunzator agentul economic. Unitatile micilor producatori vor fi supuse controlului periodic al DSV, dar nu vor purta stampila cu marca sanatate. "Pietele nu vor disparea, ci doar se vor transforma in incinte civilizate in care se vor vinde produse agricole, iar micii producatori se vor intalni pentru a vinde produsele traditionale in targuri organizate special pentru acest scop. Tot in spiritul traditiei sunt sigur ca normele europene nu ne vor impune conditii speciale pentru sacrificarea mieilor si a porcilor, la noi modul de sacrificare este un obicei de sute de ani", a mai declarat pentru "Replica" de Constanta Cornel Dumitrica.