ANALIZA Adevarul: Criza din Grecia scoate la iveala defectul tragic al UE

In influenta lucrare "Marea Iluzie" din 1910, scriitorul Normal Angell sustinea ca tarile sunt atat de interdependente din punct de vedere economic si financiar incat un razboi ar afectat in aceeasi masura castigatorul si invinsul. In aceste circumstate, argumenta acesta, niciun stat nu are cum sa fie atat de nechibzuit pentru a porni un razboi.
Analiza sa asupra catastrofa economica a razboiului s-a dovedit corecta. Concluziile sale despre procesul decizional al guvernelor a fost insa tragic de gresit. Patru ani mai tarziu, tarile europene se anjagau intr-un conflict oribil, isi aminteste un editorialist "The Wall Street Journal".
Situatia poate fi comparata cu actuala stare a Europei. Liderii europeni par a fi de acord cu un singur lucru zilele acestea: intrarea Greciei in faliment va aduce dezastrul in intreaga Europa. Ce se face in acest sens? Se discuta. Se termina discutiile cu vreo intelegere? Accepta cineva vreun compromis? Evolutia pietelor si a burselor (care tocmai au incheiat cel mai prost trimestru de la iesirea din criza) sunt singurele care pot raspunde la aceste intrebari.

Este retragerea din zona euro o idee buna?

Avertismentele privind consecintele economice ale iesirii Greciei din zona euro - care ar putea veni dupa intrarea in incapacitate de plata, dar nu este o consecinta inevitabila a acestui eveniment - sugereaza ca este un deznodamant pe care factorii de decizie vor vrea sa-l evite. Cu toate acestea, deciziile se lasa asteptate.
Ar fi un "dezastru economic si financiar nu doar pentru Grecia, ci si pentru celelalte 16 tari care vor ramane in zona euro", arata Willem Buiter, economist-sef al Citigroup. Ar declansa "fuga bancilor din fiecare tara condamnata de catre piete si investitori", continua Buiter. Investitorii si creditorii acestor tari vor intra practic in greva. Efectele vor fi resimtite in intreaga lume.
Altii spun ca retragerea Greciei ori a oricarei alte economii fragile din zona euro ar putea costa respectivul stat mai bine de 25% din PIB in primul an. Chiar daca o economie puternica este cea care se retrage, pretul pe care l-ar plati ar fi urias.
Parasirea zonei euro, mai ales intr-o perioada de panica financiara, nu pare deloc dorita, insa poate fi ea evitata?
Exeprtii in Finante sustin ca o astfel de panica inca poate fi evitata, insa orice scenariu implica sume uriase. In contextul nemultumirii tot mai ridicate in randul europenilor fata de imprumuturile de urgenta pentru Grecia, Irlanda si Portugalia, e greu de gasit o alternativa viabila de finantare a acestor planuri. Cea mai convingatoare solutie este construita in jurul a doi piloni principali: forta economica a Germaniei (de departe cea mai puternica economie din zona euro) si Banca Centrala Europeana. Insa cat de mult mai poate interveni institutia, in contextul in care deja este acuzata ca a cauzat dependenta bancilor comerciale de finantare ieftina? Insa niciun alt for european - nici macar Comisia Europeana - nu o poate inlocui in planurile de salvare. Astfel, orice actiune - daca exista - apare greu.
Criza a scos la iveala lipsa de incredere dintre guvernele si cetatenii Uniunii Europene. Guvernul elen a renuntat de bunavoie la incredere atunci cand a mintit in mod repetat despre situatia sa financiara si si-a transformat cetatenii in victimele stereotipiilor. Italia si liderul ei nu sunt de incredere in ochii pietelor. Celelalte mari puteri - SUA, China, Japonia - si-a pierdut complet increderea in Uniune ca intreg si considera ca liderii europeni sunt dispusi sa-si asume responsabilitati doar in ultimul ceas, doar cand deciziile nu mai pot fi amanate si niciun minut ianinte.
Astfel, singura institutie care mai poate interveni atunci cand panica ajunge la cote mult prea daunatoare este Banca Centrala Europeana (BCE), care poate livra resurse imediate, insa nu poate rezolva problemele profunde, care au destabilizat Uniunea. Si, cum soarta UE este strans legata de activitatea BCE, liderul sau joaca un rol esential. Insa institutia tocmai se pregateste de o schimbare la cel mai inalt nivel: presedintele Jean-Claude Trichet va fi inlocuit la sfarsitul acestei luni cu italianul Mario Draghi. Iar acesta din urma, din dorinta de a se valida in fata ochilor de soimi ai nemtilor, probabil ca va desfasura o politica austera, anti-inflatie, exact ca acelea despre care Fondul Monetar International, Banca Mondiala si mediile de afaceri din toata lumea spun ca este cazul sa ne ferim pentru a nu sugruma economia.