Retinerile suportate de angajat si angajator, respectiv contributii sociale si impozite, reprezentau anul trecut 43% din costul cu forta de munca. Astfel, Romania se numara printre statele UE cu cele mai ridicate sarcini fiscale, alaturi de Slovenia si Suedia. In trimestrul 2, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca a crescut cu 3,1% fata de trimestrul I, datorita deplasarii muncitorilor spre agricultura.

Retinerile suportate de angajat si angajator, respectiv contributii sociale si impozite, reprezentau anul trecut 43% din costul cu forta de munca, in urcare de la circa 41,5% in 2008, Romania fiind printre statele UE cu cele mai ridicate sarcini fiscale, alaturi de Slovenia si Suedia, potrivit INS. INS a publicat ieri, pentru prima data, informatii privind sarcina fiscala asupra costului fortei de munca, un indicator ce masoara proportia tuturor retinerilor (contributii sociale si impozit) suportate de angajat si angajator in totalul costului fortei de munca pentru un salariat etalon, care realizeaza 67% din castigul mediu brut al activitatilor de industrie, constructii si servicii comerciale.
Sarcina fiscala asupra costului fortei de munca se situa anul trecut sub nivelul din 2003, de aproape 43,5%. Ponderea retinerilor suportate de angajat si angajator in totalul costului fortei de munca a atins in 2008 un minim de circa 41,5%, dupa care a urcat din nou anul trecut, ca urmare a majorarii contributiilor sociale ale angajatului si angajatorului.
La nivel european, sarcina fiscala asupra costului fortei de munca era, in 2008, sub 30% in Malta, Irlanda, Luxemburg si Marea Britanie, depasea 45% in Franta, Germania si Ungaria, si ajungea la 50% in Belgia. Sarcina fiscala asupra costului fortei de munca in Romania era in 2008 peste nivelul din 18 state membre ale UE, dar sub cotele din Suedia, Italia si Austria. Totodata, sarcina fiscala asupra costului fortei de munca se situa, in 2008, intre 30% si 40% in Portugalia, Polonia, Olanda, Spania, Bulgaria, Slovacia, Grecia, Danemarca, Estonia si Finlanda, si varia usor in jurul pragului de 40% in Letonia, Cehia, Lituania si Slovenia.
Salariatii fug in agricultura

Lucrul acesta atrage consecinte grave, cum ar fi munca la negru sau emigrarea muncitorilor calificati. Astfel, potrivit datelor INS, in trimestrul I 2010, Romania, cu o rata de ocupare de 57,0% - se situa printre tarile cu valori sub media UE 27 (63,7%). Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca a fost de 60,1%; in crestere cu 3,1% fata de T1 2010 si cu 0,9% fata de trimestrul II 2009. "Motivul principal al cresterii ratei de ocupare este o deplasare spre agricultura, fenomen vizibil prin scaderea ponderii salariatilor si cresterea ponderii lucratorilor pe cont propriu si a lucratorilor familiali neremunerati (mai ales in agricultura). Situatia e defavorabila in special pentru regiunea NE, unde procentul non-salariatilor devine majoritar (53,2%), din care o proportie covarsitoare lucratori in agricultura (86%)", a declarat ieri presedintele INS, Vergil Voineagu.

35 de locuri de munca vacante la 1.000 de someri

Conform INS, scaderea numarului locurilor de munca vacante continua din 2008 (exceptie face trimestrul I 2010, cand au incetat efectele OUG nr. 223/2008 de suspendare a ocuparii locurilor de munca vacante in sistemul bugetar). Cele mai putine locuri de munca vacante, respectiv cele mai mici rate ale locurilor de munca vacante s-au inregistrat in trimestrul IV 2009 si in trimestrul II 2010.
In Romania au fost, in trimestrul I 2010, 37 de locuri de munca vacante la 1.000 de someri BIM, in scadere continua si semnificativa fata de trimestrul II 2009, respectiv 2008. Tendinta de scadere a continuat si in trimestrul II 2010 (35 de locuri de munca vacante la 1.000 de someri BIM). Pe de alta parte, la nivelul tarilor UE, pentru trimestrul I 2010, cele mai multe locuri de munca vacante la 1.000 de someri BIM se regasesc in Olanda, iar la polul opus se situeaza Letonia (LV), cu doar 7 locuri de munca vacante la 1.000 de someri BIM.

Veniturile din salarii, in cadere libera

Mai mult decat atat, veniturile totale medii lunare pe o gospodarie au fost de 2.337 de lei, valoare relativ constanta, potrivit INS. Ponderea veniturilor din salarii si a veniturilor in natura in trimestrul II 2010 a scazut comparativ cu acelasi trimestru din anii 2007-2009, inregistrand valorile cele mai mici (50,7% si, respectiv, 14,2%).
Structura veniturilor banesti ale gospodariilor atesta aceleasi tendinte ca si in cazul veniturilor totale. Veniturile totale medii pe o gospodarie din urban sunt cu 36% mai mari decat cele in mediul rural. "Cheltuielile totale de consum (in medie) ale populatiei au fost de 1.473,9 lei lunar pe gospodarie, reprezentand 63,1% din veniturile totale. Comparativ cu trimestrul II 2009, acestea au inregistrat o usoara crestere, influentata in mare parte de cresterea preturilor", mai arata datele institutului.

Romania ar putea iesi din recesiune in trimestrul III

Romania ar putea inregistra in trimestrul III o noua crestere a PIB, ceea ce ar marca iesirea economiei din recesiune, dar ultimul trimestru al acestui an ar putea fi pe minus, in conditiile in care se va respecta ciclicitatea economiei, a mai declarat ieri presedintele INS, Vergil Voineagu. Presedintele institutului a aratat ca, in perioada aprilie-iunie, Romania a inregistrat un prim trimestru de crestere, in termeni ajustati sezonier, pentru prima data dupa trei trimestre consecutive de scadere.
In trimestrul al doilea, economia a crescut, in termeni ajustati sezonier, cu 0,3% comparativ cu trimestrul anterior. "Acesta consider ca ar putea insemna debutul iesirii Romaniei din recesiune", a spus Voineagu.
El a mentionat ca doar doua trimestre de crestere consecutiva a PIB semnaleaza iesirea unei economii din recesiune, iar acest lucru s-ar putea intampla daca si in trimestrul III PIB-ul va urca in termeni ajustati sezonier, comparativ cu trimestrul II. Pe de alta parte, el a aratat ca fenomenul ciclicitatii economiei romanesti are un caracter extrem de pregnant si, potrivit acestuia, scaderea ar putea reveni in ultimele trei luni ale acestui an. In prima jumatate a acestui an, cand economia a scazut fata de aceeasi perioada a anului precedent cu 1,5%, industria a fost singurul sector care a contribuit pozitiv la dinamica PIB, cu 1,3%. Serviciile au contribuit la scadere cu 1,2%, constructiile cu 0,9%, iar impozitele nete pe produs cu 0,7%. Agricultura nu a avut nici un impact asupra dinamicii PIB.