Creata dintr-o mare minciuna comunista, Fabrica de zahar de la Calafat ingroasa randurile ruinelor industriale de la marginea orasului. Trecuta prin mana fratilor Mihailescu si ajunsa in proprietatea unui bulgar cu cetatenie canadiana, fosta fabrica "produce" fier vechi de cativa ani. Cat vezi cu ochii, numai beton in paragina.

14 hectare de teren acoperite cu scheleti uriasi de beton si fier. Fosta Fabrica de zahar din Calafat este in paragina. In partea stanga, un bazin enorm, plin cu 700 de tone de var, iese din peisajul sinistru al fostelor hale care au compus odinioara fabrica de zahar. Aflam ca varul se folosea pentru albitul sfeclei si se stingea in containere imense. In partea dreapta, din cladirile care au adapostit birourile au ramas acum doar piloni de beton si sticla sparta. Mai in fata, pe langa fostele depozite, zac aruncate uriase cuve metalice desprinse dintre darapanaturi. Se vede in departare un sudor care lucreaza de zor intr-o hala cu totul noua, care face nota discordanta cu peisajul sinistru din jur. Este nea Marcel Dascalu, care a lucrat in fabrica pe vremea fratilor Mihailescu. "Atunci era mult de lucru. Aveam de munca destul. Dupa aia, nu prea am mai avut. Acum este bine din nou, dar am ramas foarte putini", asa vede el evolutia fabricii. Doar 21 de oameni mai muncesc acolo, cu tot cu director.

S-a infiintat nerentabila

In anul 1981 a inceput productia la Fabrica de zahar din Calafat. Lucrau 400 de oameni, iar in timpul campaniei agricole se ajungea la 600 de persoane. Fabrica era mult prea mare fata de capacitatea zonei de a produce sfecla de zahar - principala materie prima folosita in acea perioada. Nu a functionat niciodata un an intreg la capacitatea pentru care a fost proiectata. A aparut creata din minciunile comuniste: oamenii raportau la centru productii record la hectar, care erau doar pe hartie. La Bucuresti, cand s-a vazut ce cantitati de sfecla de zahar se obtin in Dolj si in judetele limitrofe s-a decis crearea mastodontului pe platforma industriala a Calafatului. Numai ca productia de sfecla se impartea si cu Fabrica de zahar de la Podari. "Avea o capacitate prea mare de productie comparativ cu bazinul agricol din zona. Capacitatea Fabricii de la Calafat era de 4.000 de tone de zahar la 24 de ore, dar functiona doar trei luni pe an, pentru ca nu exista atata sfecla pe cat putea sa produca fabrica", povesteste fostul director al fabricii, Adelica Vasile. Cu umor oltenesc, fostul director recunoaste ca in restul de noua luni cat nu producea zahar, fabrica "era faramata ca sa ai ce sa pui la loc restul anului. Se numea remont, in termeni specifici". Productia de zahar s-a oprit la Calafat in intervalul de timp 1996 - 2000, pentru ca nu mai exista sfecla de zahar in judet. Chiar dupa retrocedarea terenurilor catre oameni, acestia nu cultivau sfecla. Nu mai era rentabil. Din cauza secetei instalate in sudul tarii, recolta de sfecla nu mai era deosebita. "Cantitatile mici de sfecla care se mai obtineau ajungeau la Fabrica de zahar de la Corabia, in judetul Olt. La noi nici nu se mai putea porni fabrica, din cauza ca aveam o cantitate prea mica de sfecla", spune Adelica Vasile. In anul 2000, Zaharul SA Calafat a trecut din proprietatea statului in proprietatea fratilor Eugen si Nicu Mihailescu. Initial, doi ani au mai produs zahar brut si obtineau melasa, un produs secundar, folosit de fratii Mihailescu pentru fabrica lor de alcool. Dupa care doar se rafina si se albea zaharul din trestie, adus din Cuba si Brazilia. Apoi, s-a asternut linistea.

S-a castigat din SC Zaharul SA

Noii proprietari au inceput sa beneficieze de pe urma fabricii fara a mai produce ceva, ci numai din fierul vechi existent, dupa cum spun fostii angajati. "Toti proprietarii au taiat fier vechi de acolo. Dupa aceea, din cauza datoriilor fratilor Mihailescu, fosta fabrica de zahar a trecut prin mai multe firme si acum este in proprietatea SC Tradex Industries SRL", sustine fostul director. Firma care a cumparat acolo in urma cu trei ani si jumatate este detinuta de un cetatean canadian, Davin Bachar, nascut in Bulgaria, la Plovdiv. "Tradex Industries a cumparat fabrica de zahar de la BCR. Banca le daduse credit fratilor, iar acestia nu au mai putut sa-l restituie, iar banca le-a luat fabrica", sustine reprezentantul Tradex, Silviu Petru Roman, director al punctului de lucru de la Calafat. Directorul Roman spune in ce consta businessul firmei pe care o reprezinta: "Taiem fier, profiluri si tot ce se gaseste de la fabrica de zahar, le transformam in confectii metalice pentru hale si le trimitem la Bucuresti. De acolo se vand mai departe. Inca mai este de taiat aici". Cel putin, de cand a cumparat Tradex ruinele fostei societati producatoare de zahar s-a mai schimbat cate ceva. Fostul camin muncitoresc a fost transformat in hotel (in ideea tranzitului creat de viitorul pod peste Dunare), iar cantina a devenit discoteca. Din pacate, nu prea au valoare economica, din cauza ca nu sunt clienti. Hala moderna construita de noii patroni in mijlocul fabricii "se va folosi pentru a produce acolo polistiren expandat. Patronul mai are in plan sa valorifice un siloz de porumb, cu o capacitate de 20.000 de tone", sustine Roman. Si el isi aduce aminte cu nostalgie de vremurile comuniste: "Mancam sfecla de pe trei judete", se amuza actualul director, adaugand ca dintre cei care au lucrat la Zaharul SA, cei mai multi fie au iesit la pensie, fie sunt plecati la munca prin strainatate.
Parc industrial la fosta fabrica de zahar

Investitorul canadian de la Tradex Industries si Primaria din Calafat intentioneaza sa construiasca un parc industrial la Calafat. Pana acum nu s-au aratat interesate prea multe firme.

Tradex are profit mic

Potrivit informatiilor publice de pe site-ul Ministerului Finantelor, compania Tradex Industries cu sediul in Bucuresti a avut in anul 2007 o cifra de afaceri de 1,56 milioane de lei si un profit net de numai 41.553 de lei.