Potrivit lui Erich Unterwurzacher, seful unitatii ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-accession) al Comisiei Europene, între 2000 si 2005, desi Romaniei i-au fost alocate 1,8 miliarde de euro, doar 380 de milioane de euro au fost utilizate în proiecte, ceea ce reprezinta 19% din suma totala.

Romania ar putea avea nevoie de parteneri experimentati, precum institutiile bancare, pentru a o ajuta în atragerea fondurilor europene, sunt de parere analistii pe probleme de integrare, se arata intr-un raport al uneia dintre cele mai mari banci central europene.
Desi a ramas foarte putin timp pana la aderarea la Uniunea Europeana, capacitatea Romaniei de a absorbi fondurile europene este înca foarte scazuta.
Analistii cred ca aceasta situatie plaseaza Romania în partea inferioara a listei, în comparatie cu alte tari, si arunca un dubiu serios asupra capacitatii sale de a utiliza cele 31,5 miliarde de euro, care au fost recent aprobate de catre Parlamentul European drept ajutor financiar, dupa aderarea la UE. Astfel, intr-un studiu realizat de banca, Romania se afla semnificativ în urma unor tari precum Cehia, Ungaria sau Slovacia in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene.
Spre exemplu, in ceea ce priveste fondurile structurale, Cehia a absorbit in ultimii doi ani 1,525 miliarde de euro, Ungaria 1,995 miliarde de euro, iar Slovacia 1,041 miliarde de euro.

Neaccesarea fondurilor UE are si cauze obiective

Pe de alta parte insa, absorbtia fondurilor euro-pene tine si de capacitatea autoritatilor de a realiza mediatizarea necesara acestor programe. O alta tara ar fi si incapacitatea celor carora le sunt adresate aceste fonduri de a realiza proiecte viabile, eligibile. Aceste neajunsuri afecteaza absorbtia tuturor categoriilor de fonduri comunitare si mai ales a celor care sunt destinate dezvoltarii rurale si a celor ce privesc infrastructura. La aceasta se adauga si o piata subdezvoltata in privinta firmelor care pot realiza consultanta pentru cei care doresc accesarea banilor europeni. In Romania, taranul fermier care vrea sa aplice un program Sapard se duce la primarie care, in cel mai fericit caz, il indruma catre consiliul judetean de care apartine sau catre Directia Agricola. El afla conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a primi bani europeni, afla de cofinantarea pe care ar trebui sa o asigure din surse proprii sau din credite de la banci si se ingrozeste de complexitatea pe care o are un asemenea proiect pentru a ajunge in forma eligibila pe masa evaluatorilor. Si pentru ca indrumatorii lui nu se vor arata prea amabili in a-l ajuta sa realizeze un astfel de proiect si nici sa-l indrume catre o firma de consultanta, de cele mai multe ori fermierul renunta la ajutorul european si prefera sa realizeze ce si-a propus prin forte proprii.