Pentru reabilitarea blocului in care iti au apartamentul, o familie trebuie sa cotizeze cu 1.000 de euro.

Potrivit Programului national pe 2005, reabilitarea termica a unui bloc inseamna schimbarea geamurilor vechi cu altele tip termopan, inlocuirea utilor, izolatie termica exterioara, interioara pe casa scarii, a uscatoarelor, parapetelor balcoanelor, a planteurilor de la subsol, a terasei blocului ti a peretilor de rost. Ordonanta de Urgenta nr. 174/2002 prevedea ca o treime din fondurile necesare reabilitarii termice a locuintelor sa provina de la bugetul de stat, 33% sa reprezinte subventie din partea autoritatilor locale, iar restul de 33% din valoarea totala a proiectului sa fie atrase de la asociatiile de locatari. Sumele mari pe care le presupune reabilitarea face imposibila aplicarea programului.

Potrivit legii, coordonatorii programelor anuale de reabilitare termica a locuintelor ti asociatiile de proprietari beneficiare ale acestor lucrari au la dispozitie maximum trei ani de la predarea proiectelor la consiliile locale pentru a incheia contractele de executie, ata cum se arata intr-un proiect de lege pentru modificarea Ordonantei nr. 174/2002, privind masuri de reabilitare termica a locuintelor, elaborat de Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice ti Locuintelor (MDLPL).
Eduard Florea, director executiv al Directiei Finante Locale din cadrul Primariei Oradea, ne-a declarat, in cadrul unui seminar organizat recent, ca acest program exista doar pe hartie. In Oradea doar trei asociatii de proprietari ti-au aratat intentia de a beneficia de reabilitarea termica, insa nici acestea nu ti-au convins proprietarii sa plateasca partea lor, adica in jur de 1.000 de euro de familie. "Din aceasta cauza, ti pentru ca nici noi, ca autoritate, nu beneficiem inca de banii promiti, reabilitarea a intrat in impas", a precizat reprezentantul Primariei Oradea.
Pentru o tara care avea nevoie acuta de locuinte, constructia pe scara larga a blocurilor de beton, spun unii, a fost un rau necesar, menit sa rezolve, cat de cat, criza spatiilor de locuit. Ultimele lucruri care i-au preocupat pe constructorii "epocii de aur" comuniste a fost confortul celor care locuiau in cutiile de beton ti consumul de energie. Acum, efectele se resimt din plin in sanatatea locatarilor ti in facturile mari de la intretinere. Sanatatea ti pierderile energetice au fost luate in calcul atunci cand proiectul a ietit de pe masa Guvernului. Despre reabilitare se tot vorbette de prin 2002, cand a aparut OUG pentru cretterea performantei energetice a cladirilor ti reducerea facturilor de energie termica ti, implicit, scaderea efortului valutar pentru importul de energie.
Se spunea, de pe atunci, ca la nivelul Romaniei s-a declantat un vast program de reabilitare a cladirilor vechi, unde se consuma multa energie pentru incalzire, dar unde se ti pierde o mare cantitate, izolatia termica lasand de dorit: pereti din beton, uti ti ferestre vai de ele, instalatii vechi. Pierderile sint mari, dar in acelati timp costisitoare, pretul energiei ti al gazelor naturale, principalii combustibili folositi la incalzirea locuintelor, crescand intr-un procent ti un ritm ametitoare pentru bietul roman. Ca sa nu vorbim ca deja se contureaza o criza energetica in anii care nu sunt departe de noi.
(IT) Guvernanti prefera sa dea aujtoare in loc sa inlature cauza
Din aceasta perspectiva, programul national de reabilitare termica a cladirilor de locuit ar fi fost mai mult decat prioritar, cum se spunea in documente. Doar ca el e mai mult teorie, iar in realitate asistam la o harababura totala. Reabilitarea termica a cladirilor inseamna izolatii termice la peretii exteriori, la terase ti plantee, inlocuirea geamurilor ti utilor exterioare, etantarea casei scarilor, remedierea ti izolarea instalatiilor termice, ridicarea performantelor la centralele termice, acolo unde exista sistem centralizat de furnizare a caldurii, ti alte masuri, care sa duca la consumuri mai reduse de energie ti, deci, la facturi acceptabile pentru cetateni.
Pe hartie, lucrurile sunt bune, in practica totul a intrat pe linie moarta.
Conditiile de eligibilitate luate in considerare la stabilirea programelor anuale sunt urmatoarele: existenta hotararii consiliilor locale de includere a blocurilor de locuinte - condominii in programele anuale; existenta conventiei incheiate de autoritatea administratiei publice locale cu asociatia de proprietari, intocmita in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta; alte criterii stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Consiliile locale ar fi trebuit sa fie obligate sa constituie comisii pentru eficienta energetica, pentru coordonarea activitatilor ce decurg din obligatiile prevazute; sa inventarieze toate cladirile care vor fi incluse in programele anuale de reabilitare termica; sa execute expertiza ti auditul energetic al cladirilor inventariate; sa notifice asociatiilor de proprietari conditiile de eligibilitate ti criteriile de selectie, etapele de interventie, costul estimat al reabilitarii termice, conditiile de rambursare a costurilor care revin asociatiei ti modul de finantare a lucrarilor, in conditiile prezentei ordonante de urgenta; sa obtina din partea asociatiei de proprietari hotararea adunarii generale privind acceptul de a include cladirea in programul de reabilitare termica ti dovada existentei resurselor financiare pentru inceperea lucrarilor; sa puna la dispozitia Ministerului datele ti documentele necesare fundamentarii programelor anuale, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.
Conform primului plan de actiune privind eficienta energetica, transmis de Romania Comisiei Europene, se preconizeaza ca prin aplicarea masurilor de reabilitare termica a blocurilor, incluse in Programul multianual, sa se realizeze economii de energie de circa 25%, respective realizarea unei economii de energie pentru 2008 - 2010 de circa 36 000 MWh/an. Iar conform planului de actiuni 2004-2015, cuprins in Strategia Nationala in domeniul eficientei energetice, in intervalul 2004-2015, Romania trebuie sa reabiliteze 25.000 de cladiri de locuit multietajate. Cifra insemnand mai putin de jumatate din blocurile de beton din Romania. Toate aceste planuri au cazut, nimanui nu-i mai pasa. Cand a venit randul reprezentantilor asociatiilor de proprietari sa-ti spuna parerea, vacarmul a fost de nedescris. Nu despre dezinteres este vorba, ci despre faptul ca oamenii nu au incredere in acest program ti nu vor sa cotozeze cei circa 1.000 de euro despre care am pomenit mai sus. Astfel, s-a ajuns ca
in loc sa se investeasca pentru eliminarea cauzelor care duc la consum mare de energie ti la pierderile de pe retea, banii se duc pe ajutoarele de incalzire, lumea fiind prea saraca pentru a face fata facturilor emise.