Nici nu a intrat înca în vigoare, ca a si generat o serie de discutii în rândul craiovenilor. E vorba despre taxa pe pungile de plastic distribuite gratuit de comercianti, care urmeaza sa fie introdusa de la 1 ianuarie 2009. Daca în urma cu zece-cincisprezece ani magazinele din România distribuiau pungi de plastic doar contra cost, în ultimii câtiva ani, supermarketurile si-au obisnuit clientii sa-si ia cumparaturile acasa în pungi gratuite. Fenomenul s-a extins rapid si în magazinele mai mici, astfel ca pungile de plastic sunt la îndemâna oricui în orice unitate alimentara. Procedura este însa, pe cât de civilizata, pe atât de daunatoare mediului, mai ales ca, întrucât sunt gratuite, românii nu se gândesc câte pungi folosesc sa-si ambaleze produsele. "Un român foloseste aproape zilnic o punga, dar nu pentru mai mult de 20 de minute", a precizat Attila Korodi, ministrul mediului si dezvoltarii durabile, la o recenta actiune de promovare a sacoselor ecologice, organizata în Bucuresti.Pe lânga faptul ca nu sunt obisnuiti cu depozitarea selectiva a deseurilor, uneori lasa manierele la o parte si arunca pungile la întâmplare. Marturie stau pungile care plutesc pe râuri si cele ce zboara prin poieni sau pe marginea drumurilor, al caror plastic necesita sute de ani pentru a se degrada. 
"O sa ne puna sa le platim noi" Pentru a se asigura ca fenomenul este stopat si a-i determina pe comercianti sa foloseasca ambalaje alternative, din materiale biodegradabile, începând cu 1 ianuarie 2009, toti operatorii economici care introduc pe piata astfel de ambalaje vor fi taxati cu 0,2 lei pe bucata. Decizia nu este pe placul craiovenilor. "Era un mod civilizat si te simteai bine ca si client când primeai ambalaj pentru produsele cumparate. Daca o sa introduca pungi de hârtie, sper ca vor fi tot gratuite, pentru ca, daca trebuie sa platesti, o iei pe cea mai ieftina", a precizat Camelia Popa, de 27 de ani, care a explicat ca nu o deranjeaza sa foloseasca plase de pânza, dar nici nu crede ca-si va aminti mereu sa le ia de acasa. "O sa ne puna sa le platim noi. E ceva normal. Indiferent de lege, noi, oamenii de rând, trebuie sa platim. O sa cumparam însa plase de pânza", a precizat Matilda M., de 60 de ani. Nemultumirea este împartasita si de alti craioveni. "Poate ca ar fi mai bine pentru mediu daca oamenii ar fi mai mult educati si nu ar mai arunca masele plastice peste tot. Ca asa nu stiu daca se rezolva ceva", a spus Mihai Dan, de 30 de ani. Sunt însa si persoane carora decizia guvernului si urmarile ei le sunt indiferente. "Banuiesc ca o sa merg cu masina mai des la cumparaturi", a fost de parere alt craiovean. "Nu ma afecteaza pentru ca oricum sotia este cea care face cumparaturi. Am însa o vaga presimtire ca o sa luam plase de pânza în ton cu pantofii", a glumit Marian, de 40 de ani. 
Strainii au reactionat pozitiv la decizii asemanatoare 
Masuri similare au fost luate în Irlanda, Spania, Germania, Franta, Ungaria, Statele Unite, China. Prima tara care a introdus suprataxarea este Irlanda (2002). Potrivit unui comunicat de presa emis de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, masura a determinat, la numai un an de la introducere, o scadere cu 80% a consumului de pungi de plastic (de la 1,2 miliarde de pungi de plastic la 230 de milioane anual). Masura a condus si la economisirea a aproximativ 18 milioane de litri de petrol.Se descompun în 400-1.000 de ani
Pungile din plastic sunt fabricate din titei, gaze naturale si alti derivati chimici si, dupa ce sunt aruncate, se descompun în 400-1.000 de ani. Pungile din plastic biodegradabil sunt produse dintr-un plastic cu o compozitie chimica modificata, ce-l face sa se distruga în doar câteva luni, la temperaturi de 30 de grade Celsius.