Cu toate ca vor putea face ce vor cu ei si cu toate ca sustin ca nu este o investitie profitabila, fermierii doljeni planuiesc sa cheltuiasca banii de la UE tot cu pamântul.Apropierea termenului-limita de depunere a solicitarilor pentru plata directa pe suprafata de la UE a pus o serie de fermieri pe jar, astfel ca în ultimele zile a fost agitatie mare la Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura (APIA). Graba de pe ultima suta de metri a fost sanatoasa, mai ales ca, desi existau zvonuri ca termenul de depunere a cererilor ar putea fi prelungit, acest lucru nu s-a întâmplat. Potrivit unui comunicat de presa emis miercuri de APIA, fermierii care nu au depus cereri în campania din perioada 1 martie - 15 mai 2007 pot depune cererile în continuare, pâna pe 11 iunie 2007, însa vor primi penalizari de 1% pentru fiecare zi de întârziere. „Cererea de prelungire a termenului-limita de depunere a cererilor de sprijin cu 15 zile a fost înaintata Comisiei Europene. În situatia unui raspuns favorabil, fermierii care vor depune cererile dupa 15 mai nu vor mai plati penalizari“, a declarat Veronica Cocosila, sef serviciu examinari cereri din cadrul APIA Dolj. Totusi, deocamdata reprezentantii APIA asteapta raspunsul Comisiei.„Dumnezeu ne-a blestemat sa dam cu sapa“Indiferent daca vor primi sau nu penalizari, beneficiarii subventiei UE nu sunt obligati sa foloseasca banii cu un scop impus, neexistând reglementari precise în acest sens. Cu toate acestea, cei mai multi s-au hotarât deja sa foloseasca banii tot pentru investitii în agricultura. „Am 193 de lei pensie. Banii de la UE îi oprim pentru pamânt ca se munceste greu si am fost obisnuiti sa nu-l lasam în paragina. Nu e convenabil, dar ce sa facem daca Dumnezeu ne-a blestemat sa dam cu sapa“, a explicat Costina Dragomir, unul dintre fermierii din Malu Mare. Acelasi plan si l-au facut si alti fermieri doljeni. „Tot în agricultura o sa-i bag. Nu prea renteaza pentru ca e seceta si sistem de irigatii nu este, dar ce sa facem“, a spus  Marin Cernazeanu, din Tencanau. Afirmatia este sustinuta si de alti fermieri. „Este un ajutor pe care-l vom folosi tot în agricultura“, a afirmat Monica Enescu, producator agricol din Dudovicesti.Sumele date de UE acopera 10-15% din lucrarile agricoleÎn Dolj mai sunt si fermieri care, daca se poate, ar investi banii si în altceva. „Probabil îi voi cheltui cu terenul, pentru agricultura. Nu e rentabil sa investim în agricultura, dar ce sa facem? Daca voi putea, poate voi cumpara si animale“, a spus Ion Patru, fermier din Robanesti. De fapt, unii producatori agricoli i-ar investi si în alte domenii, daca ar fi mai multi. „Tot în agricultura o sa-i investim, ca nu putem lasa pamântul asa. În ce altceva sa investim ca sunt prea putini sa-i investesti în industrie, sa începi ceva“, a explicat Ioana Ungureanu, din Panaghia. De fapt, cu toate ca este privit ca un sprijin binevenit, doljenii spun ca sumele primite pe hectar nu acopera nici pe departe costurile cu lucrarile agricole. „Cu banii de la UE vom continua lucrarile agricole. Sumele date de UE acopera 10-15% din lucrari, daca sunt facute cu tehnologie buna“, a explicat Elena N., din Negoi. Printre fermierii doljeni care depuneau miercuri cererile pentru subventie exitau si fermieri hotarâti sa nu-si faca planuri cu banii pe care nu-i au înca în posesie. „Sa vedem când o sa-i primim. Nici nu stim daca-i primim“, a spus Cristea Palarie, din Teslui.Banii de la UE vin în decembrieCu toate ca mai sunt si persoane neîncrezatoare ca vor primi banii, potrivit unui comunicat emis de APIA, drepturile la plata pentru anul 2007 se acorda începând cu 1 decembrie 2007, pâna la 30 iunie 2008, iar sumele cuvenite vor fi virate în contul bancar al fiecarui fermier.Daca în Dolj, pâna pe 15 mai inclusiv, au fost depuse cereri pentru 112% din suprafata considerata initial, la nivel national au fost depuse în total peste 1,2 milioane de cereri, reprezentând 108,77 la suta din totalul suprafetei de referinta. Altfel spus, suprafata pentru care s-au depus aceste cereri depaseste cu 8,77% suprafata negociata. Explicatia oferita de specialisti consta în faptul ca unii dintre fermierii doljeni nu apucasera sa-si înscrie suprafetele în Registrul Fermelor. În plus, o parte din fermierii declarati initial neeligibili, pentru ca nu aveau parcele mai mici de 0,3 ha, si-au unit pamânturile pentru a deveni eligibili.