Cit mai aproape de cer. Cam asa se simt cei care au reusit sa se mute in apartamentele construite prin mansardarea blocurilor. Dincolo de confort, totul incepe si continua cu batai de cap.

Anul trecut conducerea din esalonul al doilea a Consiliului Judetului organiza o deplasare a jurnalistilor la un bloc din centrul municipiului Galati, unde solutia mansardarii s-a dovedit a fi o alternativa la constructia de locuinte, chiar si in Cartierul "Dimitrie Cantemir". Problema locuintelor a facut ca actuala guvernare sa gaseasca drept o solutie viabila mansardarea blocurilor. Ideea modificarii legislatiei a plecat chiar de la presedintele-primar al Partidului Democrat, Emil Boc, care a avansat ideea modificarii legislatiei astfel incit pentru mansardare sa se obtina acordul a doar doua treimi dintre proprietarii de apartamente. Cu toate acestea proprietatea si celelalte prevederi legislative pot da batai de cap celor care isi doresc o astfel de locuinta. Mii de astfel de locuinte se pot obtine in intreaga tara. Dar majoritatea asociatiilor de proprietari s-a opus. O alta problema, pe linga cea legislativa, este cea ridicata de specialistii din domeniul constructiilor, care sustin ca sint multe blocuri unde riscul seismic ar fi mai mare dupa supraetajare.

Afacere buna

Reprezentantii firmelor de constructii sustin ca amenajarea unei mansarde reprezinta doar 30%-40% din costul construirii unui nou etaj. In oferte se spune ca mansarda rezolva definitiv problema hidroizolatiei si are o serie de avantaje din punct de vedere estetic. "Acoperisul in panta este o constructie eficienta, care asigura protectia ultimului etaj prin efectul de drenare a apei. Multe blocuri necesita lucrari de renovare. Construirea de mansarde locuibile la ultimul nivel poate constitui, prin vinzarea apartamentelor create, sursa pentru finantarea si revigorarea intregului complex. Imbunatatirea estetica si calitativa a blocurilor duce implicit la cresterea valorii proprietatii imobiliare", se mentioneaza in oferta uneia dintre societatile specializate in construirea de mansarde. De multe ori firmele care obtin acordul proprietarilor si avizul Primariei de a ridica mansarde isi iau obligatia de a reabilita intreaga casa a scarilor sau de montare a interfoanelor si schimbarea usii de la intrarea in bloc. Este unul dintre avantajele oferite de constructori.

Febra constructiilor

In municipiul Galati avintul constructorilor de a ridica astfel de mansarde a devenit din ce in ce mai mare. Poate si pentru ca numarul celor care doresc o locuinta, in special tineri, este foarte mare. Exista si probleme sau semne de intrebare ridicate de autoritati. Multe dintre blocuri sint vechi si este posibil ca acestea sa nu poata suporta greutatea unei astfel de mansarde. Proiect SA poate refuza sa-si dea acordul pentru o asemenea lucrare. Proprietarii imobilului in care se incearca ridicarea a inca unui nivel reprezinta roata principala a mecanismului care poate duce la obtinerea de noi apartamente.

Procedura

Schema construirii mansardelor este oarecum simpla. Doritorul se adreseaza firmei de constructii stabilind toate detaliile si punind accent, in primul rind, pe pret si pe banii pe care ii detine. Constructorii trebuie sa obtina, mai intii, acordul tuturor locatarilor pentru mansardarea blocului, apoi se solicita avizele de la municipalitate. Odata demarate lucrarile pentru mansardare, acestea se finalizeaza la costuri ce ajung la circa 600 de milioane de lei vechi. In functie de zona si de suprafata solicitata preturile pot varia. Astfel, o garsoniera cu o suprafata de 40 mp, intr-un cartier central, cu aer conditionat si centrala proprie, livrat la cheie, poate ajunge pina la aproximativ 700 de milioane de lei vechi, in timp ce un apartament cu o camera, cu o suprafata de 30 mp, intr-un cartier marginas, poate fi vindut cu pina la 500 de milioane de lei vechi. O comparatie ne este ingaduita: o garsoniera amplasata intr-o zona destul de buna, sa zicem in zona strazii Saturn, ajunge la aproximativ 800-850 de milioane de lei vechi.

Problema proprietatii

"In momentul de fata sintem nu intr-un gol de lege, ci intr-un gol de interpretare a legii. Elementele pe care le are un cetatean care locuieste intr-un bloc sint urmatoarele: proprietatea principala, constituita din apartamentul in care isi desfasoara existenta si proprietatea adiacenta, adica acea cota indiviza. Cota indiviza din terenul de sub bloc, cota indiviza din casa scarii, cota indiviza din uscator si cota indiviza din hidroizolatie. Se pune problema pe ce teren construim mansarde? Le construim pe terasa hidroizolata, care isi pierde aceasta calitate si devine o simpla platforma pe care se mai ridica un nivel. In momentul in care ai cele doua elemente de proprietate apare un paragraf din lege care spune 'cota indiviza din proprietate nu poate fi instrainata decit odata cu proprietatea principala' si asta creeaza primul pas strimb. Pentru ca sa-mi instrainez cota indiviza de pe terasa pe care se face mansarda inseamna, dupa lege, sa-mi instrainez si proprietatea principala. Deci nu poti instraina o cota indiviza decit odata cu proprietatea principala. Admitem ca ar exista aceasta posibilitate. Noi ne dam sau nu acceptul. In ce conditii este valabil acceptul locatarilor? Cind acest accept are forma de vinzare sau promisiune de vinzare. Dau o declaratie la notar pe proprie raspundere ca renunt la acea cota indiviza care ma reprezinta pe terasa. Am renuntat la ea si sa zicem ca nimeni nu se prinde ca nu aveai voie sa o instrainezi decit odata cu proprietatea. De regula cei care fac mansarde au suficienta experienta ca sa cumpere la global. Miine cel care construieste si care este proprietarul real al bunului incepe sa vinda. Cel care cumpara apartamentul n-are nici un statut de proprietate. In momentul in care i s-a atribuit apartamentul nu i s-a atribuit si o cota indiviza din scara, o cota indiviza si din terenul de sub bloc si celelalte elemente ce definesc un proprietar. Atunci se pune problema impartirii cotei indivize, luind in calcul si nou-venitii. Atunci ma trezesc ca ma intorc si la terasa. Pentru ca am cedat un drept de folosinta", ne-a declarat juristul George Cubasa.