Echipa de negociatori a Fondului Monetar International revine la Bucuresti, pe 14 iunie, pentru o noua runda de discutii cu oficialitatile romane. Principalele subiecte pe agenda negocierilor sint rectificarea bugetara si problema deficitului bugetar care, potrivit propunerii FMI, ar trebui sa fie pentru acest an in jurul a 0,7% din PIB.
Delegatia Fondului va ramine la Bucuresti zece zile, urmind sa aiba intilniri la Ministerul Finantelor Publice, Banca Nationala si cu oficiali din Guvern, iar actuala misiune va incerca sa finalizeze verificarea de parcurs privind evolutiile macroeconomice, care a inceput in ianuarie 2005. Potrivit ultimului raport bianual al FMI, publicat in aprilie, dupa o crestere de 5,2% a PIB in 2003 si o crestere de 8,3% in 2004, pentru acest an se estimeaza ca Romania va inregistra o crestere economica de 5,5% din PIB, urmata de o crestere de 5% in 2006. La capitolul inflatie (indicele preturilor de consum), in raportul sau de primavara privind perspectivele economice mondiale, FMI considera ca dupa o inflatie de 15,3% in 2003 si 11,9% in 2004, Romania va inregistra o inflatie de 8,2% in 2005 si 5,7% in 2006. in ceea ce priveste deficitul de cont curent, FMI astepta ca dupa un deficit de 6,8% in 2003 si 7,5% in 2004, Romania sa inregistreze un deficit de 6,9% in 2005 an si 6,3% in anul urmator.

Politica financiara prudenta pina la aderarea la UE

intr-un comunicat comun publicat de Guvern, Banca Nationala si FMI, dupa discutiile din primavara, privind acordul stand-by, se precizeaza ca s-a convenit ca este necesara o politica fiscal-bugetara prudenta pina la aderarea Romaniei la UE, pentru a tempera semnalele de supraincalzire economica, pentru a modera presiunile generate de aprecierea monedei si a limita derapajul accentuat al deficitului de cont curent inregistrat in ultimii doi ani, precum si faptul ca este necesara consolidarea veniturilor bugetare, pentru a face fata angajamentelor mari pe partea de cheltuieli, cu care Romania se va confrunta in mod inevitabil in urmatorii doi-patru ani, datorita restructurarii economice si integrarii europene. Autoritatile romane urmaresc plasarea bugetului pe un trend sustenabil pe termen mediu, reducerea in continuare a contributiilor la asigurarile sociale, care sint mentinute la un nivel foarte ridicat, si acoperirea costurilor privind recalcularea pensiilor si onorarea angajamentelor privind lucrarile de infrastructura in urmatorii ani.
Potrivit documentului, Guvernul va continua sa evalueze impactul recentelor diminuari de impozite, inainte de a decide cu privire la oportunitatea si natura unor noi reforme fiscale, care sa permita atingerea obiectivelor fixate. Autoritatile romane si expertii FMI, se mai spune in comunicat, sint preocupati de ritmul aprecierii monedei nationale si de efectul acestuia asupra competitivitatii exporturilor. Partile monitorizeaza indeaproape evolutia contului curent si de capital in vederea evaluarii politicilor bugetare si monetare corespunzatoare perioadei de tranzitie. Astfel de presiuni generate de aprecierea monedei s-au manifestat si in alte tari aflate pe drumul integrarii europene, fiind necesara o analiza atenta pentru a pastra echilibrul intre impactul favorabil asupra veniturilor reale si inflatiei, pe de o parte, si implicatiile asupra competitivitatii economiei si stabilitatii financiare, pe de alta parte.
Comunicatul subliniaza si importanta accelerarii reformelor structurale, a masurilor pentru imbunatatirea guvernantei si a mediului de afaceri, incurajarea investitiilor productive si imbunatatirea nivelului de trai.

Text 1
Cu foto joc de noroc
legenda Cistigurile obtinute din jocuri de noroc se vor impozita, in functie de suma, fie cu 20%, fie cu 25%
Impozite mai mari pe cistigurile din jocurile de noroc

Veniturile din jocuri de noroc se impoziteaza, incepind cu data de 1 mai 2005 inclusiv, prin retinere la sursa, aplicindu-se cote de impozit diferite, in functie de valoarea cistigului. Astfel, potrivit normelor metodologice de aplicare ale Codului fiscal, elaborate de Ministerul Finantelor Publice (MFP), insa aflate inca in stadiu de proiect, cistigurile obtinute din jocuri de noroc se vor impozita, in functie de suma respectiva, fie cu 20%, fie cu 25%. "Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinere la sursa, cu o cota de 20% aplicata asupra venitului net care nu depaseste cuantumul de 100 milioane de lei si cu o cota de 25%, aplicata asupra venitului net care depaseste cuantumul de 100 milioane de lei ", se precizeaza in Codul fiscal, act normativ deja aprobat si intrat in vigoare. Mai trebuie mentionat faptul ca sumele obtinute sub forma de premii, dintr-un singur concurs, se impoziteaza tot prin retinere la sursa, cu o cota de 16% aplicata asupra venitului net.
Trebuie amintit faptul ca, potrivit Codului fiscal intrat in vigoare la inceputul acestei luni, veniturile sub sase milioane obtinute din premii si jocuri de noroc nu sint impozabile. De asemenea, impozitul pe venit calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pina la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.