Cariera profesionala a sefului Administratiei Porturilor Maritime Constanta este presarata cu numeroase operatiuni dubioase in care Gheorghe Moldoveanu a fost daca nu vioara intai, cel putin un element decizional de maxima importanta. Dupa ce am aratat in editia de ieri a cotidianului nostru modul in care directorul general al CN Administratia Porturilor Maritime SA Constanta a pus la cale unul dintre cele mai mari tunuri din istoria postdecembrista a platformei portuare, continuam sa va prezentam in numarul de astazi al ziarului "Replica” o alta afacere controversata facuta pe spinarea APC-ului, de care este responsabil tot Moldoveanu. Afacerea se refera la executia unui proiect de modernizare a Digului de Nord al portului Constanta, investitie initiata de Administratia Portuara in perioada in care la carma statului se afla ultimul Guvern CDR-ist din perioada 1996-2000. La acel moment, inginerul Gheorghe Moldoveanu ocupa functia de director tehnic al CN APMC, indeplinind atributii de conducere pentru toate lucrarile efectuate de Administratia Portuara. Altfel spus, Moldoveanu era responsabil direct pentru modul cum sunt cheltuiti banii din fondurile de investitii ale Companiei, el fiind seful care avea puterea decizionala suprema asupra executiei unor costisitoare proiecte de infrastructura ce se derulau in portul Constanta. Revenind la executia lucrarilor de modernizare a Digului de Nord a Portului Constanta, trebuie mentionat faptul ca investitia s-a cifrat la 40 milioane dolari, o suma deloc de neglijat. Lucrarile cu pricina au demarat in prima jumatate a anului 2000 si au fost contractate si executate de o firma italiana cu sediul in Milano.

Parteneriat cu o firma fantoma, sub obladuirea lui Moldoveanu

Surpriza a aparut in momentul in care unii reprezentanti ai statului roman au incercat sa contacteze oficialii partenerului italian, la sediul declarat al acestuia din Milano. Cu aceasta ocazie, romanii au avut neplacerea sa constate faptul ca la adresa mentionata de contractantul lucrarii nu se afla nici un sediu de firma, aspect care a dovedit ca era vorba despre o firma fantoma. In acel moment, situatia a devenit "albastra” pentru intreaga cohorta de directori ai Administratiei Portuare si in special pentru Moldoveanu care nu a putut sa justifice modalitatea in care APC-ul, una dintre cele mai importante companii nationale din Romania, a ajuns sa apeleze la serviciile unei firme fantoma si sa i se incredinteze acesteia o lucrare de maxima importanta pentru siguranta navigatiei in Portul Constanta. Insa lucrurile au inceput sa se complice si mai mult pentru directorul tehnic Gheorghe Moldoveanu in momentul in care partenerul italian a inceput sa-si vanda toate utilajele folosite la lucrarile de la Digul de Nord (inclusiv o statie de fabricat betoane amplasata in incinta Portului Constanta Sud-Agigea), a concediat muncitorii angajati pentru realizarea proiectului APC-ului si a disparut imediat dupa aceste operatiuni. Faptul ca firma fantoma italiana si-a strans "jucariile” si a plecat pe sest confirma si mai mult ipoteza ca toata afacerea a fost un jaf ordinar si de mari proportii la adresa banilor statului roman. Asa se face ca nici pana in ziua de astazi nici unul dintre responsabilii Administratiei Portuare, in calitate de reprezentanti ai beneficiarului, nu a mai putut sa justifice legal cheltuirea celor 40 milioane de dolari pe care firma fantoma din Italia i-a incasat in contul unor lucrari neevaluate datorita "evaporarii” partenerului italian.

Iresponsabilitate profesionala sau complicitate la escrocarea statului?

Practic, in urma fugii contractantului si executantului lucrarilor, nici in anul 2000 si nici in prezent nu s-a intocmit o expertiza tehnica asupra lucrarii care sa evidentieze existenta unei eventuale diferente intre volumul de lucrari contractat si volumul de lucrari realizat efectiv de firma italiana. Altfel spus, nu s-a efectuat nici o analiza legala care sa justifice modul cum au fost cheltuite fondurile CN APMC, responsabil direct pentru acest jaf la adresa banului public fiind in acest caz Moldoveanu ale carui obligatii profesionale includeau in primul rand receptia fiecarui tronson de dig mai mult sau mai putin modernizat de firma italiana. Astfel, prin neglijenta sau complicitatea staff-ului Companiei si in mod direct a lui Moldoveanu, APC-ul a fost prejudiciat cu o suma greu de precizat, dar usor de banuit ca ordin de marime, avand in vedere ca investitia s-a cifrat la 40 milioane dolari. Ca si cum ar fi fost vorba despre o bagatela si nu despre atatea zeci de milioane de dolari, directorul tehnic al CN APMC, impreuna cu alte persoane sus-puse din Administratia Portuara, a incercat sa musamalizeze uriasa escrocherie, bazandu-se, ca si in prezent, pe protectia de care beneficia in Ministerul de Resort. Numai ca zilele Guvernului taranisto-liberal erau pe sfarsite si venirea la conducerea statului a unui Executiv PSD-ist i-a provocat lui Moldoveanu destule emotii, stiindu-se cu musca pe caciula in cazul lucrarilor de modernizare a Digului de Nord.

Corb la corb nu-si scoate ochii

Numai ca social-democratii s-au aratat la fel de "iertatori” fata de Moldoveanu ca si predecesorii lor de la Ministerul Transporturilor si au preferat sa nu mai dezgroape "mortii”. Mai mult, sexagenarul Gheorghe Moldoveanu a intrat usor in gratiile ministrului Miron Mitrea, fiind propulsat de acesta chiar in fotoliul de director general al Administratiei Porturilor Maritime. In schimb, afacerea cu modernizarea Digului de Nord in care nici pana astazi nu se cunoaste volumul real al lucrarilor executate de firma fantoma din Italia si implicit nici ce cuantum din cele 40 milioane de dolari au fost cheltuite pentru realizarea lucrarilor, a ramas o alta "gaura neagra” a tranzitiei. Dar mai ales nu se cunoaste cate dintre aceste milioane de dolari au intrat in buzunarele italienilor sau poate chiar si in ale lui Moldoveanu. Oricum, fie ca a beneficiat de o parte din sumele sustrase APC-ului prin escrocheria cu italienii, fie ca doar a dat dovada de iresponsabilitate profesionala, Moldoveanu nu poate fi absolvit de vina in acest caz. Iar daca avem in vedere ca un alt proiect estimat la 83 mil. dolari, ce vizeaza prelungirea Digului de Nord cu un kilometru a fost deja inclus in planul de dezvoltare al Portului Constanta, ne exprimam ingrijorarea ca nu cumva si acesta sa capete aceeasi traiectorie dubioasa ca si proiectul de acum patru ani, tinand cont de faptul ca destinele Administratiei Portuare se afla tot in mainile lui Gheorghe Moldoveanu. Si daca mai adaugam si faptul ca surse bine informate din cadrul APC-ului sustin ca actualul director executiv al Companiei este, din motive personale de natura pecuniara, autorul tergiversarilor existente in cazul desemnarii partenerului privat pentru realizarea proiectului centralei eoliene din Portul Constanta (in conditiile in care numerosi ofertanti si-au prezentat deja propunerile), credem ca mentinerea in continuare in functia de sef al Administratiei Portuare a lui Moldoveanu este o masura extrem de paguboasa pentru statul roman. Vom reveni.