In vreme ce euro a luat-o la vale, iar dolarul se apreciaza pe zi ce trece, leul isi tot umfla muschii. Chiar daca nu o spune pe sleau, Banca Nationala a Romaniei transmite un mesaj clar al evolutiei cursului prin prisma politicii sale pe termen mediu: leul va fi stabil, cursul va fluctua.
Banca Nationala a Romaniei (BNR) pune pe prim plan tintirea inflatiei, chiar daca si in acest an calculele par sa fie date peste cap. Iar tintirea inflatiei inseamna un leu stabil, adica fluctuatia cursului de schimb valutar. Atunci cand euro cade, importurile, cele mai multe provenind din tarile Uniunii Europene, prind si mai mult teren. In schimb, intervine inevitabila dilema: cand productivitatea este scazuta si moneda europeana este in scadere, ce se intampla cu exporturile? Raman in continuare la mana ruletei cursului de schimb valutar?

Moneda europeana a ajuns la nivelul de acum doi ani si jumatate

Motiv de ingrijorare pentru exportatori, cursul leului in raport cu moneda europeana a coborat ieri sub pragul de 3,55 lei, atingand cea mai mica valoare din ultimii doi ani si jumatate, pe fondul excesului de valuta de pe piata. In cazul in care banca centrala ar fi intervenit pentru a „retrage“ surplusul de valuta de piata, lucrurile ar fi stat altfel. Chiar si asa, tot n-ar fi fost de ajuns pentru a satisface cerintele exportatorilor romani.
Potrivit Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), la doar trei luni dupa liberalizarea cursului de schimb (noiembrie 2004), pierderile exportatorilor s-au ridicat la aproximativ un miliard de euro. Totodata, exportatorii au spus in repetate randuri ca ar trebui sa se constientizeze momentul dramatic pe care il traverseaza exportul romanesc. „Guvernul si banca centrala n-ar trebui sa se bazeze pe o Romanie a „capsunarilor“, incluzand aici milioanele de romani care muncesc in strainatate si care aduc anual mai multe miliarde de euro decat exportul net al tarii“, spunea la vremea aceea, secretarrul general al ANEIR, Mihai Ionescu.

Inflatie sub 4%, regim liber de curs

Pe de alta parte, avantajele intaririi monedei nationale ar avea efecte pozitive asupra intregii economii: dezinflatie la costuri moderate, mai multa predictibilitate, regim transparent si flexibil. Intr-o prezentare recenta, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, afirma ca tendinta este de trecere de la „leul comercial“ (curs de schimb determinat preponderent de tranzactiile comerciale) la cel „financiar“ (determinat de fluxurile financiare externe). Iar cand rata inflatiei va scadea sub 4%, se va putea trece la regimul liber de curs de schimb.
Astfel, specula cu valuta va fi descurajata, dar in acelasi timp va scadea si mai mult predictibilitatea cursului valutar. Drept urmare, planurile de afaceri ale companiilor vor fi afectate asa cum au fost date peste cap si calculele exportatorilor.