Unul dintre cele mai controversate articole din proiectul de ordonanta este cel potrivit caruia "costul asigurarii se recupereaza o data cu rata de leasing de la locatar/utilizator " - o formulare care, potrivit oficialilor Asociatiei de Leasing Bancar (ALB), lasa loc interpretarilor privind situatia societatilor de leasing. "In cazul in care societatea de leasing intermediaza si plata asigurarii, in mod automat, prima de asigurare va fi urmata si de plata TVA ", a subliniat secretarul general al ALB, Adriana Ahciarliu. Potrivit dsale, categoria in care ar putea fi incadrata o societate de leasing este cea a agentilor de asigurari care insa nu are dreptul sa intermedieze decit pentru o singura societate de asigurari. "Acest lucru ar duce la situatia in care o societate de leasing va favoriza practic un asigurator, lucru ce contravine interesului utilizatorului ", a subliniat oficialul ALB. In cazul in care utilizatorul doreste sa-si faca asigurare la o alta companie, primei de asigurare i se va adauga TVA. Utilizatorul plateste, finantatorul... primeste! In actuala legislatie, utilizatorul are dreptul de a-si alege, cu acordul societatii de leasing, compania care va asigura bunul. Asigurarea bunului ce face obiectul unui contract de leasing este incheiata in favoarea finantatorului, dar plata primelor de asigurare cade in sarcina utilizatorului. Conform Legii asigurarilor, intermediarii in asigurari sint doar brokerii si agentii de asigurare, prima de asigurare fiind exceptata de la plata Taxei pe Valoarea Adaugata. Proiectul de ordonanta de urgenta care modifica si completeaza O.G. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing a fost avizat de Ministerul Finantelor si urmeaza sa fie trimis spre dezbatere guvernului. In ceea ce priveste baza de calcul a taxei vamale datorate la import, aceasta va fi de 20% din valoarea de intrare a bunului, iar "Taxa pe Valoarea Adaugata si accizele, dupa caz, se percep conform prevederilor legale in vigoare ", se mai prevede in viitoarea ordonanta de urgenta. Definitii vechi si noi Potrivit proiectului, ordonanta se va aplica operatiunilor de leasing prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing. La sfirsitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing fara a schimba natura acestuia sau, dupa caz, de a inceta raporturile contractuale. Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfirsitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni - daca partile convin astfel - si daca achita toate obligatiile asumate prin contract. Operatiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile prin natura lor sau care devin imobile prin destinatie, precum si bunuri mobile de folosinta indelungata, aflate in circuitul civil si supuse amortizarii potrivit Legii nr. 15/1994, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor, drepturilor de autor si a bunurilor necorporale. In acceptiunea viitoarei ordonante, rata de leasing reprezinta, in cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobinda de leasing, care se stabileste prin acordul partilor; in cazul leasingului operational, rata consta in cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare, careia i se poate adauga si un beneficiu. Valoarea reziduala reprezinta valoarea la care, dupa achitarea tuturor ratelor de leasing prevazute in contract, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator si este stabilita de partile contractante.