"Cunoscatorii" isi schimba depozitele bancare in fonduri de investitii. Avantajul: dobanzile sunt mai mari. Dezavantajul: sumele investite in fonduri sunt negarantate de stat. Depinde de fiecare ce risc isi asuma si ce castig isi doreste.
Depozitele bancare nu mai aduc populatiei venituri din dobanzi la fel ca in anii trecuti. Dobanda platita de banci pentru banii pe care ii tin romanii in conturile institutiilor financiare, sub forma de depozite, a scazut considerabil de la an la an. La aceasta data se numara pe degetele de la o mana bancile care mai ofera dobanzi la depozitele in lei de 5-6% pe an. Potrivit unui studiu al UniCredit Tiriac Bank, prezentat recent la Craiova de economistul-sef al bancii, Dan Bucsa, la sfarsitul lunii mai, dobanda medie la depozitele bancare in lei era de de 5,67%. In acelasi timp, randamentele fondurilor de investitii sunt, in medie, de 7% pe an, iar anul trecut au fost chiar de peste 8%. Randamente importante, sensibil mai mari decat la depozite, s-au intregistrat in ultima perioada si la plasamentele in valuta. La unele fonduri monetare, sumele plasate in euro au adus cele mai bune venituri investitorilor.
Dobanzi si randamente comparative
GdS a efectuat o analiza, avand ca punct de plecare datele recent publicate pe site-urile oficiale ale institutiilor financiare. La sfarsitul lunii mai, depozitele bancare in lei la Raiffeisen Bank, de exemplu, aveau o dobanda de 6,25% pe an. Depozitele in euro la 12 luni erau "recompensate" cu o dobanda de 3,2% pe an, iar cele in dolari - 2,2% pe an. In acelasi timp, Fondul de investitii Raiffeisen Rom Plus (ca sa comparam doua entitati din acelasi grup financiar) avea luna trecuta un randament de 6,9% pe an la plasamentele in lei, 4% pe an la euro si 3% pe an la dolari. Se observa ca atat investitiile in lei, cat si cele in valuta ar fi adus venituri mai mari persoanelor care au plasat bani la Fondul monetar decat daca si-ar fi pastrat economiile in depozitul bancar. Si aceia care decid sa economiseasca in depozite bancare si cei care plaseaza sumele in fonduri au de achitat impozit pe venit la stat, care este doar un impozit pe castig, si nu pe toata suma investita.
Persoanele care au ales sa investeasca in fonduri de investitii sustin ca au decis sa isi asume riscul. "Dobanda la depozite a scazut si mi-am asumat riscul sa investesc intr-un fond de investitii. Anul trecut, am avut un castig de 8,33%, la Fondul BCR Obligatiuni. Anul acesta am rascumparat unitatile de fond, pentru ca am avut nevoie de bani. Stiu ca nu sunt garantate de stat asemenea investitii, dar mi-am asumat acest risc", a spus o persoana care are legaturi cu lumea financiar-bancara, dar care a dorit sa nu ii fie dezvaluita identitatea. "Doar 'cunoscatorii' isi retrag banii din depozite si ii investesc in fondurile monetare sau in obligatiuni. Chiar si oameni care lucreaza in banci fac lucrul acesta. Este alt mod de a-si investi banii si de a obtine castiguri avantajoase. Perioada recomandata pentru investitii in fonduri este de minimum 12 luni. Dupa aceasta perioada, se vede un randament bun", a spus reprezentantul unei banci craiovene.
Statul nu garanteaza banii investiti in fonduri
Depozitele bancare raman, in prezent, investitiile cu gradul cel mai scazut de risc. Chiar daca avantajul fondurilor de investitii este acela ca exista castiguri mai mari, aceste plasamente au si un mare dezavantaj in fata clasicelor depozite bancare. Acestea din urma sunt garantate de stat, in limita a 50.000 de euro, pe cand banii plasati in fondurile de investitii existente pe piata nu beneficiaza de nici o garantie din partea statului. Cu alte cuvinte, in cazul eventualei prabusiri a unuia dintre fonduri, persoanele care au investit nu primesc de la stat nici o despagubire, ci oamenii trebuie sa se descurce pe caile cunoscute, in special in instante.
Investesc in fondurile deschise acei oameni care au ceva cunostinte despre sistemul fondurilor, chiar si unii bancheri "jongleaza" cu astfel de fonduri deschise de investitii, pentru a avea castiguri mari in timp scurt.