Fondul Monetar International (FMI) are dificultati in finantarea activitatii sale, din lipsa de clienti. Directorul general al organismului ce acorda imprumuturi doreste sa diversifice activitatile acestuia, scrie in ultimul numar Financial Times.
FMI trebuie sa gaseasca un nou model economic? Aceasta problema se pune de cind Brazilia si Argentina si-au rambursat anticipat imprumuturile. Ca orice organism financiar, FMI da imprumuturi cu o dobinda putin mai mare fata de cea la care se imprumuta el, diferenta servind la acoperirea cheltuielilor de functionare si la cresterea rezervelor sale. Iar in vremurile acestea, clientela sa de contractanti de imprumuturi se reduce. Volumul noilor imprumuturi acordate in cursul anului financiar incheiat la 30 aprilie 2005 nu a fost niciodata atit de scazut de la finele anilor 1970, chiar in cifre necorectate in functie de inflatie: el nu depaseste 2,5 miliarde de dolari. Brazilia, Argentina, Turcia si Indonezia reprezentau, anul trecut, peste 70% din valoarea scontata a creantelor - care a scazut de la 90 de miliarde de dolari in aprilie 2004, la aproximativ 66 miliarde la sfirsitul lunii noiembrie 2005. Rambursarile efectuate la finele lunii decembrie a anului trecut de Brazilia (15,5 miliarde de dolari) si Argentina (zece miliarde de dolari) reduc cu atit mai mult aceasta valoare scontata. In Asia, dupa crizele financiare de la sfirsitul anilor 1990, statele si-au constituit rezerve enorme, partial pentru a se asigura ca nu vor mai fi la mina FMI, care isi insoteste imprumuturile de conditii draconice. "Doi dintre cei mai mari debitori ai sai rambursind anticipat imprumuturile, portofoliul sau de imprumuturi se reduce vazind cu ochii ", comenteaza Desmond Lachnan, cercetator in cadrul American Enterprise Institute. "Pentru un anumit timp, nu vor mai exista intrari de fonduri ".

Dezvoltarea tarilor duce la scaderea creditelor

Cererea scazuta de credite adresata FMI se datoreaza, in principal, bunelor rezultate economice ale tarilor emergente si conditiilor foarte favorabile existente pe pietele financiare internationale. Mai ramine de stiut cum va putea FMI, in acest nou context, sa isi finanteze cheltuielile anuale de circa un miliard de dolari, dobinda aplicabila imprumuturilor acordate de el fiind calculata astfel incit sa ii acopere cheltuielile. Pe termen scurt, decizia autoritatilor de la Brasilia si Buenos Aires risca sa oblige FMI sa mareasca puternic dobinda ceruta celorlalti imprumutatori.
Pot fi, insa, aplicate rapid si alte solutii. Consiliul de Administratie poate revizui in jos obiectivul de reconstituire a rezervelor sau poate reduce dobinda acordata tarilor membre la contributiile lor la constituirea fondurilor. De asemenea, FMI isi poate plati facturile luind din rezervele sale, care se ridica la 6,8 miliarde de dolari. "El dispune de rezerve suficiente pentru a-si finanta activitatile timp de inca vreo citiva ani ", apreciaza Kenneth Rogoff, profesor la Universitatea Harvard si fost economist-sef al FMI. "Insa, daca, intr-un interval de cinci pina la sapte ani, nu va izbucni nici o mare criza financiara, atunci problema se va pune in mod acut ", adauga el.

Economistii FMI cauta solutii

Desi momentul ales pentru cele doua mari rambursari anticipate a produs o surpriza, FMI se pregatea deja pentru o scadere a imprumuturilor acordate. Organismul financiar mondial lucreaza deja, de ceva vreme, la un plan vizind dezvoltarea celorlalte surse de venituri - un proiect prezentat de directorul general, Rodrigo Rato, in cadrul unei reexaminari a strategiei FMI.
Una dintre solutii ar consta intr-o mai buna rentabilizare a rezervelor, prin investirea unei parti a acestora in obligatiuni de stat pe termen lung mai degraba decit in instrumente pe termen scurt. Aurul subevaluat inscris in conturile FMI reprezinta, de asemenea, o sursa de venituri posibile.
O a treia optiune ar fi plata serviciilor oferite de institutie in domenii diverse, precum politica monetara si bugetara, statisticile nationale si standardizarea datelor. Aceste operatiuni ar putea fi finantate de cele mai bogate tari membre, care ar fi, de asemenea, incurajate sa plateasca factura celor mai sarace. FMI ar putea profita de aceasta pentru a explica lumii intregi ce face el, dincolo de imprumuturile pe care le acorda pietelor emergente pentru a le ajuta sa depaseasca crizele, conchide semnatarul articolului din ziarul financiar londonez.