Fondul Monetar International (FMI) a aprobat, marti, a doua transa de imprumut pentru Romania, de 1,7 miliarde DST (circa 1,85 miliarde euro), odata cu prima revizuire a acordului stand-by incheiat in luna mai, board-ul institutiei fiind de acord ca jumatate din bani sa mearga la bugetul de stat.
A doua transa, in valoare de 1,718 miliarde Drepturi Speciale de Tragere (DST), echivalentul a 1,85 miliarde de euro, din imprumutul de la FMI, aprobata marti de institutia financiara internationala, va fi pusa imediat la dispozitia Romaniei, a anuntat Fondul.
Board-ul Fondului a aprobat, totodata, si cererea Romaniei de derogare de la criteriul privind tinta arieratelor statului la bugetul general consolidat la finele primului semestru.
Reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, a declarat anterior pentru MEDIAFAX ca boardul FMI a aprobat scrisoarea suplimentara la acord, cea de-a doua transa, din care jumatate va merge la acoperirea deficitului bugetar, dar si recomandari care trebuie avute in vedere de urmatoarea misiune de experti care va veni la Bucuresti pentru a doua evaluare.
Arieratele la bugetul general consolidat au urcat in primele sase luni cu aproape 500 milioane de lei, desi acordul cu FMI stabilea ca acestea nu trebuie sa creasca in acest an, astfel ca soldul datoriilor care trebuie platite de la buget a ajuns la finele primului semestru la aproximativ 1,5 miliarde de lei.
"In conditiile unei deteriorari semnificative a activitatii economice de la aprobarea acordului stand-by din mai, implementarea politicilor a fost puternica. Dar, cu toate acestea, contractia economica peste asteptari necesita recalibrarea politicilor pentru a atinge un echilibru intre raspunsul pe termen scurt la criza si obiectivele pe termen mediu ale politicilor", a declarat, intr-un comunicat al FMI, John Lipsky, first deputy managing director in cadrul Fondului.
El a aratat ca tintele fiscale au fost ajustate corespunzator pentru a pune de acord partial deteriorarea ciclica a veniturilor si evitarea unui impuls negativ asupra cererii, si in acelasi timp sprijinirea efortului de ajustare necesar pentru a atinge tintele de deficit pe termen mediu.
"Programul revizuit se focuseaza pe masuri care ar asigura reduceri permanente in cheltuielile curente, dar prezervand in acelasi timp cheltuielile nete sociale si de capital. Insa, reducerile avute in vedere vor necesita reforme aditionale pentru a imbunatati controlul in zonele care prezinta cel mai ridicat risc fiscal - incluzand angajamentele de cheltuieli, reforma pensiilor, obligatii contingente si entitati publice din afara guvernului central - si sunt cruciale", a adaugat Lipsky.
Reprezentantul FMI a adaugat ca regimul de tintire a inflatiei si politica unui curs de schimb flexibil au ajutat la atenuarea impactului crizei, furnizand in acelasi timp o ancora potrivita pentru politica monetara.
"O imbunatatire a pietelor financiare si o reducere a inflatiei ar putea aloca spatiu pentru relaxari ulterioare, dar o abordare prudenta este garantata, dat fiind faptul ca ratele inalte ale inflatiei raman vulnerabilitati la presiunile externe. Politicile financiare raman potrivite pentru a atenua provocarile crizei, insa va fi nevoie de vigilenta in continuare pentru a putea raspunde la unele semne de stres in sistemul bancar, in special deteriorarea calitatii activelor care ar putea fi asteptata ca un rezultat al continuarii slabirii economiei", a conchis Lipsky.
Cheltuielile publice cu salariile au reprezentat cel mai mare exces al autoritatilor din Romania, acestea crescand in ultimii ani de la sub 6% la 9,5% din PIB, iar in urma reformelor din sistemul salarizarii ponderea ar putea sa scada la 7% din PIB, potrivit reprezentantului FMI Jeffrey Franks.
"Pentru a face situatia fiscala mai sustenabila pe termen mediu, guvernul a fost foarte dornic sa anuleze o parte din excesul cheltuielilor publice care a avut loc in ultimii ani, cel mai mare fiind in salariile din sectorul bugetar, care au crescut de la sub 6% din PIB acum cativa ani la 9,5% din PIB", a declarat seful delegatiei FMI in Romania, care a participat la negocierea acordului stand-by, Jeffrey Franks.
El a amintit ca autoritatile romane au in vedere o serie de planuri pentru a schimba sistemul de salarizare din sectorul public, dar si pentru reducerea numarului functionarilor publici, astfel incat cheltuielile salariale sa se reduca gradul catre 7% din PIB.
A doua misiune a Fondului Monetar International va veni in Romania pentru o noua evaluare a acordului stand-by la sfarsitul lunii octombrie sau inceputul lunii noiembrie.
Potrivit memorandumului tehnic de intelegere la acordul cu FMI, a treia transa, de 1,409 miliarde DST (aproximativ 1,5 miliarde euro), ar urma sa fie acordata in luna decembrie.
Romania are un acord de imprumut stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, BM si BERD, urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro. Prima transa de la FMI, de cinci miliarde de euro, a intrat in luna mai la rezerva BNR.