Specialistii din sectorul financiar au explicat reprezentantilor administratiilor locale care sunt posibilitatile de finantare a proiectelor publice cu fonduri private. Printre metodele detaliate: leasingul, parteneriatul public-privat, obligatiunile municipale si creditul bancar.
Revistele Constructor si 1001 Credite au organizat, in perioada 19-20 martie, la Howard Johnson Grand Plaza Hotel din Bucuresti, conferinta internationala cu tema "Finantarea proiectelor publice in Europa Centrala si de Est". La eveniment au participat reprezentanti ai administratiilor publice locale si specialisti din sistemul financiar-bancar, care au dezbatut pe tema modalitatilor de finantare a proiectelor de interes public: creditul bancar, parteneriatul public-privat, obligatiunile municipale si leasingul.
Creditul bancar - finantarea cea mai accesata
Una dintre cele mai cunoscute metode de finantare a unor proiecte este creditul bancar. Bancile au intuit potentialul acestei piete de nisa si lucreaza la o strategie de atragere a imprumuturilor facute de primarii. "Bancile acum incep sa se specializeze pe finantarea municipalitatilor. Este o piata imensa. Conform studiilor de specialitate, doar 5% de pe piata bancara romaneasca reprezinta finantari pentru municipalitati", a apreciat Nicolae Olteanu, director de credite la Emporiki Bank Romania. Potrivit lui Olteanu, bancile romanesti au nevoie de crearea unor structuri specializate in contactul cu municipalitatile si in consultanta pentru administrarea creditelor. O institutie bancara ia in calcul doua coordonate atunci cand analizeaza acordarea unui credit: veniturile autoritatii locale (cash-flow) si partea de garantare a creditului.
Una dintre piedicile legislative in contractarea de credite este reglementarea unui grad maxim de indatorare stabilit la 30% din buget. "Unele primarii au atins deja acest prag maxim. O posibilitate pentru ele ar fi refinantarea creditului, dar si aceasta este dificila, in conditiile incertitudinii proiectiei pe perioade mari a bugetului autoritatii locale", a afirmat, la randul sau, Petru Rares, presedinte al Institutului Bancar Roman (IBR). Reprezentantii autoritatilor locale spun, la randul lor, ca singura garantie pe care o pot oferi bancilor sunt veniturile viitoare la buget. Aceasta, in conditiile in care patrimoniul privat este mic, iar cu cel public nu se poate garanta. Alta idee desprinsa din dezbateri este ca municipalitatile au nevoie de un studiu de rating, care ar da mai multa incredere bancilor in acordarea de credite. Deocamdata, singurul oras cunoscut cu rating este Bucurestiul - care are BBB+. Targetul bancilor in perioada urmatoare este specializarea pe credite municipale acordate pentru cofinantarea proiectelor finantate de UE prin fondurile structurale.
Parteneriat cu investitorii privati - o solutie de succes
Alta metoda de finantare pentru administratiile locale o reprezinta colaborarea cu sectorul privat.
Gheorghe Cazan, director general al Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), a facut o scurta prezentare a cadrului legislativ care permite finantarea autoritatii locale prin parteneriat cu investitorii privati. Reglementarile in vigoare sunt prevazute in OUG nr. 34/2006, aprobata prin Legea nr. 337/2006 - privind achizitiile publice. Astfel, una dintre posibilitatile de finantare este concesiunea de lucrari publice sau de servicii. "Concesiunea de lucrari publice este similara cu achizitia de lucrari in ceea ce priveste partea de executie. Deosebirea consta in modul in care autoritatea contractanta face plata. O alternativa este ca investitorul privat sa primeasca dreptul exclusiv de a exploata rezultatul lucrarilor, pana la achitarea integrala a acestora. O modalitate de plata mixta consta in achitarea unei sume de bani, la care se adauga dreptul investitorului de a exploata rezultatul lucrarilor", a explicat Cazan.
Un exemplu oferit de director: la construirea unei autostrazi din fonduri private, autoritatea publica poate ceda investitorului contravaloarea taxelor pentru folosirea strazii pana la achitarea lucrarii sau poate plati mixt, achitand si o suma de bani. Pentru concesiunea lucrarilor, autoritatea contractanta poate folosi licitatia deschisa, restransa si dialogul competitiv cu firmele candidate. Iata si cateva exemple de criterii de calificare si selectie: tarifele pentru beneficiarii finali (cetatenii), nivelul redeventei, durata concesiunii, nivelul calitativ si tehnic etc.
Obligatiunile municipale - un miliard de euro
Inca la inceput in Romania se afla piata obligatiunilor municipale emise de primarii.
Potrivit lui Laurentiu Ciocarlan, director al departamentului de oferte primare de la Raiffeisen Capital and Investment, in Europa Occidentala, piata obligatiunilor municipale ca metoda de finantare a atins cote uriase in ultimii ani. Obligatiunile mai sunt folosite si pentru refinantarea unor datorii mai vechi. Cei mai mari emitenti sunt consiliile locale, piata ajungand, intre 1998 si 2004, la peste 300 de miliarde de euro, prin peste 1.500 de emisiuni. Caracteristicile acestei piete sunt dobanzile fixe sau variabile, ratingul autoritatilor locale si participarea multor investitori straini. In Romania, piata obligatiunilor municipale a atins in 2006 cifra de un miliard de euro (din care 500 de milioane de euro pentru Bucuresti). In 2007, analistii pietei estimeaza lansarea unor volume mari de obligatiuni din partea consiliilor locale mici, in scopul de a obtine banii de cofinantare pentru proiectele UE. Totusi, specialistii din piata nu pot spune, ca reteta, ca obligatiunile au costuri mai reduse decat un credit clasic. Ele sunt eficiente doar la emisiuni mari sau pentru refinantarea unor credite mai vechi (credite "punte") - in 2006, piata a inregistrat 205 milioane de euro. Obligatiunile pot fi garantate cu veniturile municipalitatii (pentru proiectele de interes general) sau cu veniturile din proiectul finantat. Specialistii spun ca piata obligatiunilor in Romania este foarte redusa, de cinci ori mai mica decat piata actiunilor, si este dominata de titlurile municipale, care au dobanzi varibile, in functie de raportul BUBID-BUBOR de pe piata interbancara.
Leasingul - finantare testata in Europa
Alta posibilitate inventariata in cadrul conferintei a fost finantarea prin leasing, detaliata de Septimiu Postelnicu, presedinte la Unicredit Leasing. Potrivit acestuia, leasingul public este un produs de nisa nascut in 2004. Pana acum, au avut loc peste 200 de licitatii pe aceasta piata. Unicredit Group este al doilea grup financiar din Europa si primul din Romania. Spre comparatie, spunem ca activele grupului au atins anul trecut valoarea de 100 de miliarde de euro. Valoarea activelor Erste Bank, al doilea jucator de pe piata, se situa la 48,7 miliarde de euro.
Conform lui Septimiu Postelnicu, ministerele, primariile, consiliile judetene si regiile autonome romanesti au avut pana acum contracte de leasing de peste 60 de milioane de euro. Principalele avantaje la leasing ar fi evitarea gradului de indatorare de 30% si posibilitatea deducerii TVA. Experientele strainilor prin metoda leasing sunt elocvente: autoritatile publice au construit prin aceasta metoda scoli, spitale, penitenciare etc. Metoda este cea a leasingului clasic: investitorul face constructia pe banii lui, dupa care o inchiriaza primariei, care devine proprietara la sfarsitul contractului. Avantajul este ca municipalitatea isi poate scoate o parte din banii de rata prin subinchirierea investitiei. Potrivit noii legi a finantelor publice locale, primariile risca insolventa la fel ca orice firma. In cazul in care administratia nu poate plati mai mult de 50% din facturi, primarului i se ia calitatea de ordonator de credite, iar municipalitatea respectiva poate primi credite subventionate de la stat pana iese din impas, dupa cum a precizat Mircea Toader, secretar de stat in MAI.
Ultima solutie de finantare, si probabil cea mai consistenta, vine din partea UE. Alocatia din fondurile structurale in perioada 2007-2013 se ridica la 19,7 miliarde de euro, iar cofinantarea publica si privata romaneasca - la 5,1 miliarde de euro. Alte 11,3 miliarde de euro vor fi investite direct in agricultura. Ghidurile de finantare vor veni abia la jumatatea acestui an, iar proiectele serioase, probabil abia la anul.