Constantin Gheorghe publica pe blog articolul: Revizorul de la FMI
1. Acordul cu FMI a produs un efect pervers, care afecteaza deja grav economia si societatea romaneasca. Pur si simplu a transformat un parametru al criteriilor macro-economice, deficitul bugetar, in proiect national, care face abstractie de realitati, de nevoi si face imposibila atingerea celorlalte obiective din acordul semnat de Romania.

Nu ma refer atat la "austeritate", un concept abstract, care poate lua orice forma, desi asa cum a fost aplicata de actualul guvern, austeritatea este o farsa tragica, ea avand un singur efect: accentuarea polarizarii sociale.

Cred ca nimeni nu crede serios ca reducerea drastica a cheltuielilor cu educatia si sanatatea, desfiintarea scolilor si spitalelor, reducerea personalului din ministerul de Interne, printre altele, vor genera crestere economica si mai multa bunastare in viitor. Acest discurs, comun si FMI, si actualului guvern, este unul cinic si chiar dispretuitor fata de romani.

2. Cred ca si in ceea ce priveste relativa indeplinire a angajamentelor din Acord, lucrurile stau altfel de cum le prezinta guvernul. Este o puternica nemultumire in randul firmelor romane si straine care opereaza in Romania fata de neplata obligatiilor pe care le are statul roman. Multe firme sunt blocate. Mai mult, aceasta amanare a generat adevarate retele de coruptie, legate direct de inalti functionari guvernamentali, pentru plata preferentiala a acestor datorii. Nu vad o atitudine critica fata de aceste fenomene.

Interventia lui Basescu, in discutiile cu Franks, este pur si simplu dementa! Vezi Doamne, el ii iubeste pe pacienti, nu le vrea moartea, dar e mai important asfaltul, decat medicamentul. Managerii din sanatate sa se descurce! Sa gaseasca alte surse de finantare! Dar banii de la CAS unde se duc? La acoperirea deficitului? Ca sa ne incadram in acord? Asa cum platim taxe de drum de vreo trei ori, asa o sa platim si la sanatate.

3. Nu cred ca serveste Romaniei acceptarea unor conditii irealizabile fara aceste artificii, pana la urma penibile. Este important sa tinem deficitele sub control. Este important sa reducem datoriile publice. Dar este ne-realista viteza de reducere a deficitului, asumata de guvern. Ce anume, din experienta Fondului, a tarilor europene, a altor tari, facea credibil angajamentul guvernului? De ce se minte FMI?

4. In Romania exista, practic, doua economii: una a capitalului strain, care are prea putin de asteptat din partea Guvernului, abstractie facand de cazul in care nu li se platesc datoriile, si un a capitalului autohton. Daca analizam numai acea parte romaneasca a economiei, vom vedea adevarata stare a economiei romanesti si impactul devastator al angajamentelor luate de guvern in acordurile cu Fondul. Intreprinderile romanesti, cele mai multe dintre ele, sunt afectare de reducerea dramatica a puterii de cumparare, de cresterea taxelor si impozitelor, de coruptia guvernamentala, de reducerea investitiilor publice.

Acestei parti a economiei, cea care ar trebui, totusi, sa contribuie la cresterea economica, fara de care obiectivele asumate de guvern nu pot fi atinse, nu i se adreseaza nici o masura de stimulare. Banii publici merg tot spre investitiile multinationalelor, care nu prea mai genereaza locuri de munca in Romania.

5. Nici pana in acest moment guvernul nu a prezentat public schema de ajutor in cazul anularii subventiilor pentru incalzire. Anularea lor poate genera un nou soc in economie, fara a mai vorbi de socul social.

6. Daca exemplul Spaniei, care inchide iarasi piata muncii pentru cetatenii romani, va fi urmat si de altii, Romania va avea mari probleme. Lazaroi bate campii, si-l doare in cur de ce se va intampla cu aceea care pana acum se descurcau lucrand in strainatate.

7. Trebuie sa analizam impactul esecului de a vinde pe Bursa o parte a actiunilor detinute de stat la Petrom. A fost o actiune prost gandita, prost pregatita, si pusa in aplicare intr-un moment prost ales. Asta pune in discutie un aspect pe care nu il discutam suficient: proasta guvernare a actualei puteri, lipsa ei de expertiza.

8. Este important sa nu se repete un astfel de esec si in cazul altor intreprinderi cu capital de stat. Asta ar duce la devalorizarea lor si la efecte contrare celor scontate.

9. Inteleg ca s-a evocat revizuirea in scadere a ritmului cresterii economice, ceea ce ar fi o veste proasta, la fel, se evoca si renuntarea la cresterea salariilor bugetarilor in 2012, ceea ce ridica noi probleme de legalitate si constitutionalitate. Pun o intrebare: care sunt, de fapt, adevaratele performante ale economiei romanesti, pentru ca exista o serioasa neincredere in statisticile oficiale?

10. Problema absorbtiei fondurilor europene ramane critica, din motive pe care le cunoastem cu totii. Mai mult, alocarea fondurilor publice de co-finantare a devenit in mainile guvernului un instrument al luptei politice. Colectivitati intregi sunt pedepsite pentru ca nu au votat cu partidul aflat la guvernare. Asta ridica o alta problema: deteriorarea guvernarii democratice in Romania. Este motivul pentru care guverne precum cel olandez se intreaba daca Romania mai este un stat de drept.

11. Apropo de proiectele finantate din bani europeni: sunt mirat de faptul ca la Bruxelles se pot aproba investitii de genul 20 de terenuri de golf, intr-o tara in care 1 din 2 locuitori nu are acces la apa curenta si canalizare, unde de doua decenii nu s-a mai construit un spital. Ar trebui re-evaluate criteriile de eligibilitate si prioritatile de finantare. Banii europeni nu trebuie cheltuiti pe orice.

12. Din banii europeni s-au cheltuit peste medie fonduri pentru formarea profesionala. Cu toate astea lipsa fortei de munca este o problema, reclamata atat de investitorii romani, cat si de cei straini. Si acesta este un exemplu de proasta gestiune a fondurilor europene, dar mai ales un punct critic in cresterea economica.

Inspectia lui Franks, un exercitiu de amagire in comun, care ne costa pe noi. Pe ei il doare fix undeva de noi...