Dezvoltarea economica si sociala a spatiului rural nu mai este sinonima cu dezvoltarea agricola. In vestul Europei, agricultura nu mai reprezinta o sursa de dezvoltare economica, iar expansiunea agriculturii a fost temperata prin adoptarea politicilor comunitare vizind reducerea supraproductiei, alinierea la preturile pietei mondiale si integrarea elementelor de protectia mediului in programele de sprijinire a fermierilor. In conditiile in care micile exploatatii agricole vor avea de suportat greul aderarii, o solutie pentru supravietuirea micilor intreprinzatori din mediul rural romanesc ar consta in reorientarea spre activitati economice alternative, programele SAPARD oferind pilonul financiar pentru implementarea acestui proces. Este estimat ca SAPARD va genera circa 72.000 de noi locuri de munca si va mentine in conditii mult ameliorate alte 68.250 de locuri de munca. Cu toate acestea, este putin probabil sa se creeze suficiente locuri de munca in zonele rurale pentru a absorbi intreg excesul de populatie activa si a reduce nivelul populatiei active ocupate in agricultura la tinta de 15%.

Servicii conexe agriculturii

Profitabilitatea agriculturii este de natura sa genereze activitati economice conexe producttiei agricole. Printre acestea, productia de culturi pentru bioenergie. Cele 1-1,5 milioane ha de teren agricol lasat necultivat in fiecare an ar putea fi utilizat cu succes pentru culturi energetice pe baza de biomasa, bio-diesel sau pentru impaduriri. Aducerea retelelor de distributtie an detail pentru materii prime agricole, pesticide, ingrasaminte, furaje, medicamente de uz veterinar, masini si unelte, carburant, piese de schimb, aproape de activitatea agricola in mediul rural prezinta certe avantaje atit pentru fermieri, cit si pentru detailisti. Este de asteptat ca o crestere a gradului de profitabilitate a fermelor sa genereze cerere de astfel de servicii in spatiul rural, de vreme ce in tarile cu agricultura dezvoltata asemenea servicii reprezinta o prezenta cotidiana in economia satului. In aceste conditii, aparitia unor astfel de servicii la nivelul fiecarei localitati rurale din Romania - 12.800 de sate - ar putea asigura locuri de munca pentru cel putin 25.000 de persoane din spatiul rural.
Agroturismul si turismul rural sint considerate activitati alternative ce au avut impact si care vor continua sa se dezvolte in spatiul rural romanesc. In ciuda potentialului existent, dezvoltarea turismului rural este puternic dependenta de prezenta infrastructurii necesare de baza, precum si a institutiilor care sa sprijine turismul.