Piata neagra din Romania, Bulgaria, Estonia si Letonia atinge aproape 40% din PIB-ul real. Economia paralela va creste in 14 state bogate din UE.

Pe masura ce criza afecteaza tot mai multe state ale Uniunii Europene, ia amploare si economia subterana, noteaza EUObserver intr-o analiza preluata de Mediafax. Potrivit acesteia, piata neagra in Romania, Bulgaria, Estonia si Letonia inregistreaza cele mai mari cote din Uniunea Europeana, echivaland cu 36-39% din PIB-ul real.
Analiza estimeaza ca economia paralela va creste in acest an cu 0,3% - 0,9% in 14 state bogate din Uniunea Europeana (UE), care sunt, de asemenea, membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD).
In randul acestora, cele mai mari cresteri, cuprinse intre 0,8% si 0,9%, vor fi inregistrate in Irlanda, Marea Britanie si Spania. La polul opus se vor situa Belgia, Austria si Germania.
In fostele state comuniste membre UE, avansul se va cifra la un nivel asemanator sau chiar mai mare, a apreciat Friedrich Schneider, economist la Johannes Kepler University din Austria, precizand ca revenirea pietei negre urmeaza unei perioade de 15 ani de declin si intervine in contextul in care economia reala a UE s-ar putea comprima cu 2%.

In Georgia, piata neagra echivaleaza cu 68% din PIB

Dimensiunea economiei subterane difera in functie de regiune. In Europa de Nord si Scandinavia, economia paralela echivaleaza cu 10-18% din PIB-ul oficial. In Portugalia si Italia, precum si in unele tari foste comuniste membre ale UE, cota se ridica la 20-25%.
In cazul Romaniei, Bulgariei, Estoniei si Letoniei, Schneider estimeaza ca economia subterana reprezinta intre 36% si 39% din PIB-ul oficial. Cifrele sunt si mai mari pentru vecinii Uniunii. In Moldova si Belarus aproape jumatate din activitatea economica eludeaza statul. In Ucraina, economia subterana echivaleaza cu 57% din PIB, iar in Georgia cu 68%.
Analiza se bazeaza pe factori precum fiscalitatea ridicata, somajul si neincrederea in stat, dar si pe cererea pentru lichiditati din sectorul bancar si evolutia consumului de electricitate.
"In Belgia, daca te plimbi in weekend, vei vedea mai multa activitate in domeniul constructiilor decat in cursul saptamanii", a afirmat Schneider. El a precizat ca majoritatea celor care muncesc la negru au si locuri de munca legale.

Daca este sub 25% din PIB, poate imbunatati calitatea vietii

Existenta unei economii paralele de pana la 25% poate imbunatati calitatea vietii pentru oamenii obisnuiti, considera economistul austriac.
"Economia subterana tinde sa imbunatateasca starea de bine. Sunt produse bunuri suplimentare si este generat un venit suplimentar. Nu lucrezi la negru pentru a economisi bani, ci pentru ca vrei sa-ti cumperi un nou televizor sau orice altceva", a spus el.
Piata neagra poate fi folositoare si in alte cazuri. Astfel, guvernul elen a inclus in 2006 economia subterana in calculul PIB oficial pentru a evita o serie de masuri fiscale disciplinare din partea UE.
Comisia Europeana a respins, la acea data, actiunea Greciei. Insa, in ultimii ani, chiar Comisia a apelat la experti economici precum Schneider pentru a analiza posibilitatea luarii in considerare, pentru calcularea PIB-ului oficial, a estimarilor referitoare la economia paralela.
Contributiile la bugetul UE se calculeaza in functie de nivelul PIB-ului fiecarui stat.

Statul, prejudiciat anul trecut cu 30 de miliarde de lei

Estimarile publicate de EUObserver survin in urma analizei din luna februarie a Ministerului Finantelor, potrivit careia munca la negru a adus prejudicii statului in primele noua luni din 2008 de peste 29,5 miliarde de lei, reprezentand 50,8% din economia subterana. Astfel, veniturile potentiale din economie care nu au fost incasate la buget au insumat 58,1 miliarde de lei in primele noua luni din 2008, reprezentand 11,3% din PIB.
Potrivit NewsIn, cea mai mare pondere in economia subterana este reprezentata de neplata contributiilor pentru salarii si plata salariilor "la plic" - 29,556 miliarde de lei (circa 5,8% din PIB), urmata de evaziunea fiscala ca urmare a neplatii TVA - 23,815 miliarde de lei (4,6% din PIB) si sectorul informal - 4,745 miliarde de lei (0,9% din PIB).

Grecia rezista datorita unei economii paralele infloritoare

In ciuda estimarilor oficiale care indica o crestere a Produsului Intern Brut apropiata de zero in 2009, Grecia rezista crizei mondiale datorita unei economii paralele infloritoare si a dezvoltarii din anii precedenti, transmite AFP. In luna ianuarie, guvernul a modificat in scadere estimarile referitoare la cresterea economica din acest an, de la 2,7% la 1,1%, in timp ce Comisia Europeana anticipeaza un avans al PIB de doar 0,3%. "Este adevarat ca efectele crizei sunt evidente, iar situatia este dificila, dar economia subterana poate juca in continuare rolul unei plute de salvare", a afirmat Manos Hatzidakis, analist la compania financiara Pigassos.
Banca Mondiala estimeaza ca economia subterana echivaleaza cu 28% din cea fiscalizata. Principalele sectoare ale economiei paralele sunt constructiile, profesiile liberale, respectiv medicii sau avocatii, dar si intreprinderile mici si mijlocii.