Romania Libera informeaza: De ce economiile vecine cresc accelerat in timp ce Romania sta?
Balticii si nordicii marcheaza cresteri economice spectaculoase dupa prabusirile severe din anii trecuti
Vestea buna a cresterii economice raportate de Romania in primul trimestru este pusa in umbra de rezultatele mult mai bune ale majoritatii economiilor din jur, in special ale celor din Europa Centrala si de Est. PIB a crescut in trimestrul I cu 0,7% fata de trimestrul anterior si 0,3% (1,7% potrivit unei actualizari INS neconfirmata inca de Eurostat) fata de trimestrul similar al anului trecut. Este a treia cea mai slaba performanta din UE, depasita doar de Portugalia si Grecia care sunt inca pe minus.
In partea superioara a clasamentului, recesiunea a incetat inca de acum un an iar acum apar cresteri spectaculoase. Se remarca doua tari baltice, Estonia si Lituania care au cresteri de 8% respectiv 6,8%. De asemenea, nordicii din Suedia si Finlanda au crescut cu 6,5 respectiv 5,8%. Germania, motorul economiei europene are o crestere robusta de 4,8%, dupa ce in 2010 a raportat cea mai mare crestere PIB anuala de dupa reunificare - 3,6%. De asemenea, Polonia, tara care nu a avut nici macar un trimestru de recesiune, a crescut in primele trei luni cu 4,3% in termeni anuali.
Cazul baltic
Cea mai surprinzatoare crestere este a tarilor baltice. Ele fusesera cele mai lovite de criza, cu prabusiri dure in 2009 cand scaderile PIB atingeau niveluri de 15-20%. Scaderile accelerate din tarile baltice veneau dupa cresteri rapide alimentate de bula creditarii si cea imobiliara, exact ca in Romania. Diferenta a fost ca monedele celor trei tari aveau curs fix fata de euro, ceea ce a impiedicat ajustarea economiei prin deprecierea de curs.
Insa pentru ca nu au putut folosi parghia monetara, Lituania, Letonia si Estonia au fost fortate sa faca ajustari fiscale rapide si abrupte, lucru care s-a dovedit benefic pe termen lung. Acum, Estonia se claseaza pe primul loc in UE la sustenabilitate fiscala si pe locul 3 in UE, fiind depasita doar de Australia si Noua Zeelanda. Topul a fost alcatuit de universitatea Stanford si include 34 de tari dar nu si Romania. SUA se afla pe locul 28 in topul respectiv iar ultima clasata este Grecia. Optimismul din Estonia a fost alimentat si de faptul ca tara a adoptat moneda euro de la I ianuarie, dar si de increderea populatiei in competenta politicienilor.
"Un exemplu pozitiv de guvern care si-a asumat riscuri si nu a fost pedepsit de votanti a fost in Estonia, care a crescut, apoi s-a prabusit din cauza crizei, dupa care a pus in scena o recuperare neasteptat de robusta", a explicat omul de afaceri estonian Indrek Neivelt, citat de FT. Neivelt conduce banca ruseasca Bank of St. Petersburg. "Nu exista o criza a datoriilor in Europa. Exista doar o criza a unor oameni care au standarde de viata prea inalte, ceea ce este complet nesustenabil", a spus bancherul, referindu-se la interventia statului in economie, de natura sa privatizeze profiturile si sa nationalizeze riscurile.
Ajutorul decisiv pentru tarile baltice a venit insa de la Uniunea Europeana, sub forma fondurilor structurale. Tarile baltice sunt in top 5 la gradele de absorbtie si incasare ale fondurilor europene (alaturi de Cehia si Slovenia), in acelasi clasament in care Romania ocupa ultima pozitie.

Cazul nordic

Marele avantaj al Suediei a fost ca valul crizei a prins-o pregatita. Tara tocmai incheiase un proces de reducere a nivelului de asistenta sociala care o facuse faimoasa. Un proces similar s-a intamplat in Finlanda, care a preferat ca in locul ajutoarelor sociale sa ofere reduceri de taxe. Asa se face ca in prezent cele doua tari isi permit sa aiba o rata de impozitare a muncii chiar mai mica decat Romania, care cu 43% este pe locul al saptele in Europa.
Cu o povara a datoriei redusa, disciplina fiscala puternica si spatiu fiscal mare, Suedia si Finlanda au reusit sa treaca fara consecinte dramatice peste recesiunea destul de puternica de care au fost lovite. Insa cheie revenirii a fost, la fel ca in Germania, cresterea cererii internationale pentru produse de inalta tehnologie. Faptul ca Finlanda se afla in zona Euro iar Suedia are moneda proprie a adus usoare avantaje comerciale celei din urma.

Cazul polonez

Polonia este singura tara care a reusit sa nu intre deloc in recesiune si sa se afle acum printre tarile cu cele mai robuste cresteri. Principalul motiv a fost atitudinea fiscala prudenta. La inceputul lui 2009, polonezii au redus preventiv impozitele si au inceput sa taie, incet, din cheltuielile publice. Simultan, in Romania CAS crestea cu trei puncte in februarie 2009 pentru a acoperi cresterile de pensii acordate in campania electorala anterioara.
De asemenea, Polonia si-a continuat programul gradual de privatizare, chiar si pentru sume mai mici decat inainte de criza, pentru a tine deschise fluxurile financiare si interesul investitorilor. "Secretul este ca guvernul sa aiba un profil cat mai redus in economie", a explicat Jan Kulczyk, cel mai bogat polonez, care are o avere de aproape doua miliarde de euro.
Polonezii au lasat liber cursul zlotului, care s-a depreciat masiv in prima parte a lui 2009 pentru ca apoi sa creasca treptat chiar pana la nivelurile dinainte. Un alt punct de sprijin decisiv pentru economia poloneza au fost fondurile europene, a caror absorbtie a fost relativ buna, dar si o parte din investitiile americane de peste 6 miliarde de dolari, facute in schimbul faptului ca Polonia cumparase avioane F-16 noi de 3,5 miliarde de dolari (valoarea achizitiilor in contrapartida fusese negociata la 180%)

Prognoza: Germania, motorul UE, este tot mai optimista

Banca centrala a Germaniei, Bundesbank, a imbunatatit prognoza de crestere a PIB-ului tarii din acest an cu 0,6 puncte procentuale, la 3,1%, afirmand ca economia a intrat pe un trend ascendent de lunga durata, transmite Bloomberg. Pentru 2012, Bundesbank anticipeaza un avans de 1,8%, peste ritmul de 1,5% prognozat in decembrie. Studiile arata ca expansiunea economica "ar putea chiar depasi estimarile din acest scenariu de baza", potrivit bancii centrale.
Economia germana a inregistrat anul trecut o crestere de 3,6%, cea mai rapida de dupa reunificarea de acum 20 de ani, sustinuta de exporturile care au alimentat angajarile si cheltuielile de consum. Performantele economiei germane ar putea exercita presiuni asupra Bancii Centrale Europene de a continua cresterea dobanzii de politica monetara, in pofida inrautatirii crizei datoriilor in tarile periferice din zona euro.