Banca Nationala a României se asteapta sa scada consumul populatiei, deci si importurile, sa se reduca numarul creditelor noi, sa scada lichiditatile de pe piata, astfel încât inflatia sa nu mai creasca.Majorarea dobânzii de politica monetara a Bancii Nationale a României (BNR) de la 7,5 la 8% genereaza efecte în cascada în întreaga economie. Cresterea dobânzii de referinta cu numai 0,5% poate face ca activitatea economica din mai multe domenii sa sufere schimbari majore, iar inflatia sa-si amelioreze cresterea. Gândirea BNR în termeni simpli ar fi urmatoarea: daca a crescut dobânda de referinta, atunci bancile comerciale (care va trebui sa se raporteze la aceasta noua dobânda) vor majora, în proportie mai mare sau mai mica, dobânzile la creditele catre populatie, dar si la depozite. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, marjeaza pe faptul ca la dobânzi mai mari românii nu se vor mai împrumuta de la banci, pentru ca oricum vor plati mai mult la ratele deja existente pentru creditele contractate anterior. Cei care au acum credite vor plati mai mult catre banci, iar cei care vor sa se împrumute vor avea parte de dobânzi mai mari decât cele actuale. De regula, bancile comerciale nu majoreaza dobânzile la credite cu cât creste BNR dobânda de referinta, ci cu un procent mai mic din cauza mediului concurential din domeniul bancar. Capitalurile speculative cresc puterea leuluiUnitatile bancare ar putea majora si dobânzile la depozite. În acest caz, BNR se asteapta ca mai multe capitaluri straine sa ajunga în bancile comerciale din România, atrase de o dobânda mult mai mare decât în statele UE. Odata ce milioane de euro intra în tara pentru a specula pe piata bancara, atunci BNR anticipeaza ca moneda nationala se va întari, pe termen scurt. Probleme vor aparea atunci când capitalurile speculative vor fi retrase de pe piata bancara româneasca, iar leul se va deprecia din nou.BNR vrea sa limiteze importurileIntentia Bancii Centrale este aceea de a diminua inflatia, care în noiembrie 2007 a ajuns la 7%. Politica BNR urmareste ca pe piata sa existe cât mai putine lichiditati, astfel încât românii sa nu mai fie tentati sa-si cheltuiasca banii pe bunuri de larg consum, adica sa se diminueze cererea. Odata cererea scazuta, efectele se tin lant, deoarece scad si importurile de bunuri, pentru ca economia româneasca nu este suficient de dezvoltata pentru a produce pâna la nivelul satisfacerii cererii. Dupa ce se mai diminueaza importurile, atunci BNR ar putea spera la o ameliorare a balantei de plati externe, adica a raportului dintre importuri (mult mai mari) si exporturi (foarte mici). „Masura a fost luata pentru a tempera cresterea consumului“Începând din acest an, nivelul salariilor a crescut, ceea ce înseamna ca în urmatoarea perioada va creste suma de bani pe care oamenii o pot cheltui. Aceasta crestere va fi posibila atât datorita majorarii în sine a venitului lunar, cât si potentialei mariri a numarului de credite contractate. Îngrijorata de ritmul de crestere a salariilor, care a depasit productivitatea muncii, precum si de o majorare deja spectaculoasa a volumului creditelor de consum, BNR a decis cresterea ratei dobânzii de politica monetara de la 7,5 la 8,0% pe an. Masura va duce la o diminuare a apetitului de creditare al românilor, dar si a inflatiei. „Masura a fost luata pentru a tempera cresterea consumului. Se doreste în special o limitare a cresterii preturilor, dar si a importurilor“, a declarat Gheorghe Gherghinescu, directorul BNR Dolj. „Pe termen scurt, leul ar trebui sa se întareasca“Impactul acestei masuri asupra economiei nu se va lasa prea mult asteptat. „Ca urmare a cresterii dobânzii de referinta, pe termen scurt, leul ar trebui sa se întareasca. Ramâne însa de vazut“, a precizat Gheorghe Gherghinescu. Nici reactia bancilor nu se va lasa prea mult asteptata. „În cazul în care creste dobânda de referinta, în general, cresc si dobânzile la credite si la depozite. Ca urmare, cererea de credite ar trebui sa încetineasca si sa creasca si cererea pentru depozite bancare. Având în vedere majorarea veniturilor oamenilor, creditul pentru populatie îsi va mentine tendinta crescatoare. Ramâne însa de vazut în ce ritm“, a precizat Gherghinescu. Ritmul va fi dat si de politica abordata de fiecare banca, mai ales ca acestea au la dispozitie doua varinate - fie reduc marja de câstig si nu modifica dobânzile la credite, fie cresc dobânzile si inflatia scade. „Dobânzile rectioneaza în acelasi sens cu cea de referinta“Deocamdata, reprezentantii bancilor comerciale în teritoriu spun însa ca la nivel central nu s-a luat nici o decizie cu privire la politica din urmatoarea perioada. „Pentru moment nu avem nici o informare în acest sens“, a declarat Aneta Bucataru, directoare de vânzari la CEC, sucursala Craiova. Situatia este valabila si în cazul celorlalte banci din sistem. „BRD a aplicat deja o crestere a dobânzii la depozite. Deocamdata nu se înregistreaza cresteri ale dobânzilor la credite, dar vom afla cum vor evalua lucrurile în urmatoarele saptamâni“, au spus surse oficiale din BRD Group Craiova. Acestea au precizat ca, de obicei, o crestere a dobânzii de referinta atrage dupa sine o majorare a celor de la credite. Modificarea nu se pune în aplicare imediat, ci în timp (în termen de o luna sau doua). Afirmatia este sustinuta si de ceilalti bancheri din sistem. „De regula, dobânzile rectioneaza în acelasi sens cu dobânda de referinta. O crestere de 0,5 nu este esentiala“, au explicat surse autorizate din Raiffeisen Bank Craiova. Acestea au subliniat însa faptul ca, daca se majoreaza costurile bancii, dar ale populatiei ramân aceleasi, banca trebuie sa le suporte pe acestea din urma din propriul profit. Chiar daca o parte din banci vor încerca sa contracareze efectul dat de cresterea ratei dobânzii de politica monetara prin oferte speciale, acesta va fi pe termen scurt. Leul s-a depreciat din nouIntentiile BNR de apreciere a leului nu au durat decât o zi. Luni, în ziua în care a crescut dobânda de politica monetara, leul s-a apreciat usor de la 3,5897 la 3,5798 lei pentru un euro. În schimb, ieri, cotatia afisata de BNR a aratat o depreciere a monedei nationale la 3,5925 lei pentru un euro.