Uzina Mecanica Filiasi poate produce armament si munitie tip NATO. Privatizata "cu succes" in 2006, societatea se afla in pragul insolventei, avand datorii de 840.000 de euro catre stat si alte restante catre creditori privati.

Prima incercare a statului de a privatiza societatea dateaza din 2003. La vremea respectiva, doua firme s-au aratat interesate: Remat Bucuresti SUD SA si Promat SRL Craiova. Prima a fost eliminata de la negocieri pentru ca nu indeplinea conditiile legale, iar cea de-a doua s-a retras inainte de finalizarea procedurilor.
Remat era o firma de reciclare a metalelor, detinuta 50% de Scholz AG Germania - un grup care inregistra in 2006 o cifra de afaceri de 2,3 miliarde de euro. A doua societate era detinuta de fostul deputat PRM de Dolj, Tudor Matusa. Acesta este mult mai cunoscut pentru afacerile sale cu statul prin Reloc SA, pentru reparatiile de locomotive, unde era asociat cu familia lui Cornel Mondea, fost prefect PSD de Dolj si director al Electroputere Craiova. Ulterior, Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), cel care gestiona la vremea respectiva problemele uzinei, a publicat un nou anunt de vanzare, de data aceasta fiind interesate doua firme: Geda Prodexim SRL Bucuresti si Gresticom SRL Galati. Prima, o firma de apartament, dupa cum nota presa la vremea respectiva, iar a doua este patronata de Emanoil Severus Batog. Gresticom a incheiat 2008 cu o cifra de afaceri de aproape 30 de milioane de euro, iar din 2010 in urmatorii cinci ani producatorul de profile metalice va exporta in SUA de 100 de milioane de euro anual.
Intrebata de presa, autoritatea tutelara a motivat ca Grestincom a fost descalificata pentru ca nu indeplinea conditiile, iar Geda Prodexim oferise 1,25 lei/actiune, mai putin decat cerea statul (adica 2,5 lei/actiune). Au urmat alte doua tentative de privatizare esuate. In 2005, cand uzina a fost scoasa a cincea oara la mezat, s-au prezentat din nou Geda Prodexim, Batog Emanoil, de data aceasta ca persoana fizica, si Grimex Oltenia, patronata de omul de afaceri Constantin Dalgoci. A ramas in cursa doar Geda Prodexim, dupa ce ceilalti doi s-au retras. Pe 31 martie 2005 insa, guvernul a eliminat posibilitatea inlesnirilor la plata datoriilor bugetare. In consecinta, MEC a revocat oferta de vanzare a UM Filiasi, invocand "modificarile intervenite in termenii ofertei initiale de vanzare, ca urmare a modificarii cadrului legislativ".

Contractul de privatizare ar trebui reverificat

La o noua tentativa de privatizare a societatii, in martie 2006, au venit alti petitori: Aerofina Bucuresti si Retrom SA Pascani - producator de echipamente de masura, reglare si control pentru procesele industriale. Pretul unitar platit a fost de 0,25 lei/actiune, adica de zece ori mai putin fata de cat ceruse statul initial. Pretul final al privatizarii cu Retrom Pascani s-a ridicat la cinci milioane de lei, si, conform intelegerii, investitorul trebuia sa achite datoriile catre bugetul de stat - in valoare de trei milioane de lei, sa investeasca in dezvoltarea societatii 170.000 de euro pe o perioada de trei-cinci ani si sa realizeze programe de mediu de cel putin 155.000 de euro. Pretul achitat pe actiuni ar fi fost de doar 80.000 de euro, sustin unele surse. Au trecut trei ani de la privatizare, iar datoriile societatii se ridica la 3,5 milioane de lei catre bugetul de stat. In plus, s-au adunat si o serie de creditori privati. Unul dintre ei este firma de paza PSG Force SRL, care a cerut recent insolventa UM Filiasi, pentru o datorie de 50.000 de lei. "Nu au platit nimic pana acum. Ultimul termen de judecata il avem pe 30 iunie, dupa care fabrica intra in faliment daca nu platesc. Pentru mine, acesti oameni sunt o enigma. Nu stiu de ce au luat societatea daca nu au bani nici sa plateasca firma de paza", a spus Sabin Popescu, patronul firmei PSG. Cine are de castigat daca UM Filiasi intra in faliment? Statul are de incasat 840.000 de euro. Daca pretul de valorificare a uzinei depaseste aceasta suma, diferenta va intra in buzunarele patronatului. Interesant este ca pana acum nu am vazut ca autoritatea de monitorizare postprivatizare sa fi anuntat daca Retrom SA si-a indeplinit obligatiile asumate la privatizare. Pentru ca, daca nu s-au indeplinit, contractul ar trebui reziliat. Nu in ultimul rand, se pune problema utilajelor societatii, care pot produce armament si munitie tip NATO. Nu poti vinde asemenea active prin anunt la mica publicitate. Pentru ca sunt multe chestiuni de lamurit, am solicitat si unele explicatii conducerii societatii. Foarte circumspect, directorul Gheorghe Dragos a refuzat sa stea de vorba cu noi, spunand ca are nevoie de acceptul patronatului. Dupa doua saptamani de asteptare, directorul sustine ca nu a primit mandat sa discute cu presa: "Am trimis solicitarea domnului Gherasim (Gherasim Cristian Daniel, actionar cu 42,2% la Retrom SA, alaturi de Florin Ghiocel Asimionesei - 42,22% si alte persoane fizice) pe fax, dar nu am primit nimic pana acum".