Cotidianul "Replica" dezvaluia in luna iulie una din stirile bomba ale anului: cinci banci centrale s-au organizat intr-un cartel, dupa ce au stabilit de comun acord practicarea unor comisioane identice. Alpha Bank, Banca Romaneasca, Piraeus Bank Romania, Volksbank Romania si Banca Transilvania au batut, in secret, palma in privinta comisioanelor pe care urmau sa le aplice tranzactiilor financiare inca din primavara acestui an, iar cazul a ajuns in atentia Consiliului Concurentei din luna martie. In curand va fi trecut aproape un an de cand cele cinci banci s-au raliat intr-un cartel si nimeni nu a anuntat nici o masura. Desi toata lumea este de acord ca asistam la cea mai grava incalcare a legilor concurentei, aceasta adevarata mafie a gulerelor albe isi desfasoara in continuare, nestingherita, activitatea de tip cartel. Rezultatele constituirii cartelului nu au intarziat sa apara: Banca Transilvania a fost desemnata banca anului 2006, asezandu-se deja la masa bogatilor, daca tinem cont de faptul ca a devenit a cincea institutie bancara a tarii. Integrarea in Uniunea Europeana s-ar putea sa strice socotelile cartelului, cu atat mai mult cu cat bancile serioase, din vestul Europei, nu ar accepta in ruptul capului sa stie ca sunt nevoite sa concureze cu o gasca de bancheri smecheri, protejati pe deasupra si de institutiile statului roman. In orice tara civilizata, in care organele de control isi fac treaba, cele cinci banci organizate intr-un cartel ar fi fost amendate cu pana la 10% din cifra lor de afaceri. Tradus in termeni reali, aceasta amenda echivaleaza cu cateva sute de milioane de euro si poate duce la falimentul bancilor respective. Profitand de intelegerea care a stat la baza alcatuirii cartelului bancar, cele cinci banci au cunoscut o dezvoltare spectaculoasa anul acesta.

In pofida problemelor, Banca Transilvania, desemnata banca anului!

Coincidenta sau nu, dupa cum spuneam mai sus, Banca Transilvania a fost desemnata banca anului, iar cresterea sa deosebit de semnificativa ameninta deja suprematia granzilor BCR sau BRD. Ne intrebam insa cum ar putea suporta socul unei amenzi de 10% din cifra de afaceri; raportandu-ne la cifrele oferite de Ministerul Finatelor, la o cifra de afaceri in anul 2005 de peste 11.000 de miliarde de lei vechi (circa 315 milioane euro), Banca Transilvania ar fi pasibila de achitarea unei amenzi de peste 1100 miliarde lei vechi (aproximativ 31,5 milioane euro), suma suficient de usturatoare pentru a stopa cresterea bancii pentru o perioada buna de timp. In cazul celorlaltor banci ale cartelului, amenzile ar fi catastrofale, tinand cont de faptul ca nu se numara printre institutiile bancare semnificative pe piata romaneasca.

Aplicarea legii ar "ustura" la punga nume sonore de pe scena politica

Interesant este faptul ca eventuala aplicare a legii in cazul cartelului bancar ar usca de bani o serie de politicieni romani extrem de proeminenti. Ne referim aici la Banca Romaneasca, detinuta de grecii de la National Bank of Greek, dar care ii are ca actionari romani pe senatorii conservatori Dan Voiculescu si Corneliu Pascu. De altfel, prezenta grecilor in acest cartel este cat se poate de serioasa, astfel incat putem vorbi la un moment dat chiar de un complot anti-concurential romano-grecesc. Cu exceptia clujenilor de la Banca Transilvania si a austriecilor de la Volksbank Romania, la Piraeus Bank, Alpha Bank si Banca Romaneasca avem de-a face numai cu bancheri greci. Afaceristi feroce, acestia au realizat probabil ca nu vor putea face mare branza pe piata bancara din Romania fara sa se ajute intre ei. si asa a luat nastere cartelul celor cinci banci, fara ca statul sa aiba putinta sau poate vointa de a intervini. Semnalul de alarma a fost tras chiar de Inspectoratul de Concurenta Constanta, care a sesizat Consiliul de Concurenta inca din luna martie cu privire la mafia gulerelor albe alcatuita din cele cinci banci mici si medii.

Ancheta demarata ca urmare a sesizarilor Inspectoratului constantean de Concurenta, inca nefinalizata

Inspectorul sef Ioan Badica a precizat pentru "Replica" faptul ca "cele cinci banci s-au inteles asupra practicarii unor comisioane, iar aceasta este una dintre cele mai grave incalcari a legilor concurentei". Badica ne declara ca in urma sesizarilor facute de Inspectoratul constantean, Consiliul Concurentei a demarat o ancheta menita sa elucideze misterul comisioanelor identice practicate de bancherii din cartel. A trecut aproape un an, iar Consiliul a uitat se pare subiectul. Nu a iesit nimeni care sa declare ca au fost sau nu incalcate legile concurentei, fapt care trezeste serioase suspiciuni cu privire la activitatea celor de la Consiliul Concurentei. si daca tot vorbim aici de banci grecesti si functionari romani, nu este exclus sa avem de-a face cu o aplicare a clasicului motiv balcanic al spagii care le rezolva pe toate.