Potrivit unui studiu recent, mii de intreprinderi europene pierd afaceri si rateaza incheierea de contracte ca rezultat al lipsei competentelor lingvistice. Potrivit reprezentantilor IMM-urilor din Craiova, acesta nu este insa impedimentul principal cand vine vorba de export.
Inscrierea Romaniei in procesul de integrare europeana a dus, potrivit reprezentantilor Directiei Regionale de Statistica Dolj, la o crestere mult mai dinamica a schimburilor noastre cu UE (de departe principalul nostru partener extern). "In perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2006, la nivelul judetului Dolj, exporturile de marfuri au fost de peste 318 milioane de euro, cu 13,7% mai mari decat in primele 11 luni ale lui 2005", a declarat Mariana Tanase, directoarea executiva a Directiei Regionale de Statistica Dolj. Totusi, importurile derulate in aceeasi perioada au fost mult mai mari. Balanta comerciala din primele 11 luni ale lui 2006 prezinta un deficit in valoare de peste 64 de milioane de euro fata de perioada corespunzatoare a anului precedent, cand s-a inregistrat un deficit de aproape 32 de milioane de euro.
Doua treimi din firmele romanesti, interesate de export
In ceea ce priveste intentia de extindere a afacerilor in alte tari, aceasta este, potrivit BloomBiz.ro, mai puternica in randul noilor state membre si al celor in curs de aderare. Conform studiului "ELAN: Efectele asupra economiei europene privind deficitul in domeniul competentelor lingvistice in cadrul intreprinderilor", realizat de Centrul national de limbi din Regatul Unit (CILT), Romania (cu 68% din numarul de firme interogate) se situeaza dupa Grecia (91%), Bulgaria (80%) si Turcia (79%).
Potrivit aceluiasi studiu, mii de intreprinderi europene pierd activitatile de export ca rezultat al lipsei competentelor lingvistice si a celor interculturale. Drept urmare, o crestere a investitiei in dezvoltarea competentelor lingvistice in intreaga Europa ar avea un impact pozitiv asupra productivitatii intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) si a rezultatelor obtinute la export. "Departe de a constitui un cost nedorit in desfasurarea activitatilor de afaceri, investitia in competente lingvistice poate imbunatati, de fapt, in mod decisiv oportunitatile de afaceri ale unei intreprinderi", a declarat Leonard Orban, comisarul european pentru multilingvism, potrivit BloomBiz.ro.
Investitia pe o piata straina depinde de cunoasterea limbii si culturii locale
In urma studiului au fost identificate patru elemente de gestionare a activitatilor lingvistice, care se pot asocia cu succesul exporturilor. Acestea constau in abordarea strategica privind comunicarea multilingva, numirea vorbitorilor de limba materna, angajarea de personal cu competente lingvistice si utilizarea serviciilor oferite de traducatori si interpreti.
Potrivit BloomBiz.ro, Romania este una dintre tarile in care peste 60% din companiile de export par a fi mult mai informate si au o strategie in acest sens. In ceea ce priveste relevanta limbii si culturii unei tari in luarea unei decizii de a investi pe o noua piata, Romania a obtinut un scor de 31%, in conditiile in care, in general, doar 10% dintre firme au spus ca si-au ales o noua piata pornind de la cunoasterea limbii si culturii locale. Raspunsurile afirmative ale companiilor din Romania, care au fost intrebate daca au angajat personal cu anumite capacitati lingvistice in functie de necesitatile de export, au depasit media de 40%.
Balanta comerciala deficitara din cauza calitatii si a preturilor practicate
Impedimentul principal in extinderea afacerilor pe pietele straine nu este, asadar, bariera culturala si lingvistica. Afirmatia este sustinuta si de reprezentantii IMM-urilor. "Limba engleza este folosita in majoritatea contractelor de afaceri cu firmele straine. Barierele lingvistice pot fi depasite prin angajarea unui translator, respectiv a unui absolvent de relatii internationale", a declarat Valentin Cristea, presedintele Consiliului Local al Intreprinderilor Mici si Mijlocii (CLIMM) Craiova. Potrivit acestuia, principala bariera in exportul de produse este lipsa banilor care atrage dupa sine o serie de alte impedimente. "Mai mult importam decat exportam, in principal din cauza calitatii si a preturilor practicate. Ca sa exportam, trebuie ca marfa respectiva sa indeplineasca anumite standarde, astfel ca trebuie parcurse anumite etape", a adaugat Cristea, care e de parere ca Ministerul Economiei ar trebui sa se implice mai mult prin organizarea de targuri.
In ceea ce priveste banii pentru investitii, acestia pot fi atrasi din fondurile structurale. "Vor putea insa sa-si amenajeze spatii de productie care sa le permita productia la strandardele impuse. Deocamdata, fondurile structurale sunt stopate pana in octombrie - noiembrie", a adaugat presedintele CLIMM Craiova.