Cronica Romana informeaza: Starea reala a sectorului bancar (I) Autor: Redactia Economica
Analiza datelor care au fost facute publice cu ocazia finalizarii testelor de stres organizate de Autoritatea Bancara Europeana ne ofera o fascinanta posibilitate de a vedea magnitudinea malversatiilor economice care au avut loc in Romania si care au fost adevaratele "motoare" ale cresterii economice in perioada dinaintea crizei. Mai mult decat atat, aceste date ne permit sa evaluam starea in care se afla portofoliile de credite ale bancilor din Romania. Ca bonus, obtinem o radiografie a modului in care guvernul Boc reuseste sa se autofinanteze cu ajutorul bancherilor care nu au nevoie sa crediteze sectorul privat atunci cand statul le asigura venituri consistente.
Datele autoritatilor europene includ atat expunerea fata de sectorul privat cat si expunerea la riscul suveran, adica dimensiunea portofoliului de obligatiuni de stat.

Tabelul 1. Expunerile bancilor europene fata de sectorul privat din Romania

Trebuie luat in calcul faptul ca din datele prezentate de Autoritatea Bancara Europeana (ABE) lipsesc expunerile fata de Romania ale urmatoarelor banci: ING, BRD, Unicredit. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca portofoliile de credite acordate in Romania fie constituie mai putin de 5% din totalul portofoliului, fie datorita unor artificii de contabilitate care permit separarea expunerii pe care o au bancile-fiice din Romania de expunerea totala a bancilor-mama din strainatate. Chiar si in aceste conditii, datele prezentate arata o situatie suprarealista. Bancile straine au pompat in Romania aproximativ 50 de miliarde de Euro, ceea ce este echivalentul a peste 25% din PIB si s-a reusit performanta extraordinara de a-i cheltui fara vreun folos vizibil in sectoarele productive ale economiei. Este aproape cert ca daca ar fi fost luate in calcul creditele acordate de ING, BRD si Unicredit situatia ar fi aratat cu mult mai rau, dimensiunea bulei creditelor neproductive fiind echivalentul a peste 40% din PIB. Aceste date demonstreaza odata pentru totdeauna faptul ca "miracolul economic romanesc" din perioada dinaintea crizei a fost doar o consecinta a creditarii excesive. Mai grav decat atat, devine evident ca economia romaneasca a crescut mult mai lent decat creditarea, ceea ce este un simptom al unei serioase ineficiente. Este aproape de necrezut faptul ca in perioada abundentei creditului ieftin pentru orice vietate bipeda cu sau fara capacitate de rambursare niciunul dintre guvernele care s-au perindat la conducerea Romaniei nu a reusit si nici macar nu a incercat sa faca in asa fel ca acest val de bani ieftini sa fie folosit in scop productiv. Aceasta nu este doar o problema de mentalitate a sectorului privat, ci si un esec colosal al politicilor economice ale statului. Daca statul isi dorea, avea posibilitatea sa stranguleze prin taxe si impozite bula imobiliara si sa stimuleze acei antreprenori care isi doreau sa faca fabrici, uzine sau ferme, nu nesfarsitele proiecte imobiliare. Acesti bani (peste 50 de miliarde de Euro!) reprezinta o capacitate de consum care a fost transferata din viitor in prezent. Din pacate, aceasta capacitate a fost utilizata in modul cel mai prost posibil. In urmatorii ani, urmeaza sa ne confruntam cu consecintele nefaste ale acestui transfer al capacitatii de consum, iar posibilitatile materiale pe care romanii le aveau inainte de criza vor ramane un vis frumos pentru generatiile urmatoare care vor trebui sa invete sa munceasca din greu si sa economiseasca inainte de a consuma.
Bancile, in ciuda tuturor eforturilor guvernului Boc de a le proteja de consecintele deciziilor proaste in domeniul standardelor creditarii, vor suferi si ele. De fapt, suferinta bancilor deja a inceput. Credite in valoare de 4,6 miliarde de Euro sunt deja in default, ceea ce constituie peste 10% din totalul creditelor. Chiar si cu o rata de adecvare a capitalului de 15% (estimare ultra-optimista) pentru bancile din Romania, mai este putin si vom ajunge in punctul in care falimentele bancare vor deveni o realitate palpabila. Nu are sens sa discutam despre ce va face guvernul Boc in aceste conditii si nu credem ca un eventual guvern USL ar fi mai competent in aceasta privinta.
In editorialul de luni 25 iulie 2011 vom analiza profiturile pe care le obtine sectorul bancar din finantarea actualei guvernari si vom analiza viitorul sistemului bancar dupa destramarea zonei euro.