Statutul de garant al stabilitatii financiare si monetare al BNR determina conducerea acesteia sa ia masuri ce pot intra in conflict cu interesele unor institutii care au ca scop obtinerea de profit - a declarat Adrian Vasilescu, purtatorul de cuvint al guvernatorului BNR. Bancile au inceput, totusi, sa se acomodeze cu noile masuri si sa le aplice, dat fiind caracterul de norma al acestora si nu de recomandare - spune Vasilescu. Faptul ca unele banci si-au majorat capitalul social a dus la o corelare optima intre capitalul bancilor si creditele in valuta pe care le acorda. Banca centrala considera ca obiectivele avute in vedere la adoptarea masurilor au fost atinse si ca riscurile care se conturau la orizont incep sa se atenueze. Adrian Vasilescu a tinut sa mentioneze ca reducerea creditului in valuta nu este nici pe departe scopul Bancii Nationale, scopul fiind stabilitatea financiara.

Nu trebuie sa ne temem de o noua explozie a preturilor

BNR considera ca in aceasta toamna, spre deosebire de anii precedenti, nu trebuie sa ne temem de o explozie a preturilor, nici chiar dupa proaspetele scumpiri ale energiei. Banca Nationala s-a pregatit foarte bine pentru regimul de tintire a inflatiei, prin simulari multiple - precizeaza Vasilescu. "Cresterile de preturi din aceasta toamna au determinat BNR sa indice o rata a inflatiei intre 8% si 8,3%, dar asta nu reprezinta o regindire a tintei de inflatie sau o noua tinta. “Inseamna ca ne incadram in marja +/-1% a coridorului inflatiei propuse. 7% nu a fost o tinta de inflatie, ci o prognoza. Tinta de inflatie publicata in strategia de la 1 august 2005 a fost 7,5% si a fost stabilita in baza tuturor calculelor facute de BNR ", a precizat Adrian Vasilescu. Acesta a mai subliniat importanta mentinerii in continuare a ratei de inflatie la o singura cifra si intrunirea conditiilor ca in anul urmator sa avem o coborare semnificativa a acesteia la 5-6%.

Deficitul de cont curent si lipsa de performanta

"Doua balante ne intereseaza foarte mult in Romania: balanta bugetului si cea de cont curent. Amandoua au deficit, ele putindu-se influenta reciproc. Exista posibilitatea ca, in conditiile in care se incearca o limitare excesiva a deficitului bugetar, sa creasca deficitul de cont curent " - precizeaza Vasilescu. Asa s-ar justifica intentiile parlamentului de majorare a deficitului bugetar de la 0,5% la 0,6-0,7% din PIB. Deficitul de cont curent preconizat sa atinga in 2006 6,9% din PIB este intr-adevar mare, dar acesta nu poate fi restrins prin mijloace administrative, nu putem bloca importurile ", a mai mentionat Vasilescu, adaugind ca este vital sa sporim exporturile performante si ca blocajul concurential cu care ne confruntam duce la o lipsa de performanta si incapacitate organizatorica, in special din partea companiilor de stat.