Jurnalul National informeaza: Orasul de sub Autostrada Soarelui, salasul primilor romani.
Erau oameni mici de statura si harnici. S-au stabilit in zona Valu lui Traian, exact pe locul unde, in zilele noastre, se construieste Autostrada Soarelui. Mureau la 40 de ani. Au lasat in urma lor ceea ce specialistii cred ca este al doilea oras ca marime dupa cetatea Tomis. Desi s-a estimat ca descoperirea datand din anul 1000 reconfigureaza istoria Romaniei, autoritatile de la Bucuresti vor ca tot "balamucul" arheologic sa se termine cat mai repede. Ce importanta mai au stramosii, cand omul modern vrea sa ajunga mai repede, "la mare/la soare/unde fetitele...", conform refrenului.
S-au asezat strategic: intre un val de aparare bizantin si o mlastina, feriti de atacurile migratorilor. Si-au ingropat casele din piatra pe jumatate in pamant, si-au pus acoperis de paie si stuf. Aveau vetre ca sa se incalzeasca. Mancau cereale, carne de oaie, ceva peste. Cand era frig isi puneau cojoace, dar temperatura nu era o problema pentru ei: le placea sa stea mai mult pe afara. Erau foarte activi, si se miscau rapid! Traiau din oierit, dar preferau ca hrana cerealele. Cimitirul lor semana intrucatva cu cele de azi. Isi ingropau mortii cu capul spre vest, ca sa vada soarele rasarind. Cei mai cu stare aveau chiar si cosciug, plus o cripta din piatra cioplita.
Impresionant pentru mileniul I. Un oras bine impartit, dupa cum o demonstreaza si imaginile luate de satelit, care pot fi vazute perfect pe Google Earth. O asezare despre care nu se stia nimic. Scheletele (peste 300 descoperite, dar ar putea fi aproape 1.000 dupa spusele arheologilor) stramosilor nostri stau in fata buldozerelor insetate de autostrada cu osatura frumoasa, fragila si perfect conservata, iar dantura lor ar starni invidia oricarui stomatolog. Cercetarile au fost demarate de arheologii din cadrul Muzeului de Istorie si Arheologie Constanta.
Cimitirul se afla pe axul autostrazii, iar santierul arheologic se intinde pe citeva sute de metri. Parea ca ceea ce reprezinta o importanta descoperire la nivel european si nu numai, va sensibiliza guvernul. A venit doamna ministru Anca Boagiu, a exclamat "Ce frumossss!", si a incheiat lapidar: "Descarcarea urmeaza sa se faca pana pe data de 5 iunie". Scurt si fara comentarii.
Oamenii mici de statura si harnic - asa cum sint descrisi locuitorii acestor meleaguri - vor fi cel mai probabil mutati. Vasele intregi din lut si extraordinarele relicve din bronz si fier lasate in urma lor au fost deja depozitate - cat s-a putut, la Muzeul de Istorie si Arheologie din Constanta, iar orasul... Peste orasul lasat in urma lor, care include si necropola (cimitirul nr.) se va asterne Autostrada Soarelui, pe care speram sa aterizeze in siguranta candva omuletii verzi ai viitorului. Asa cum astazi trec in deplina siguranta betoniere peste drumul alaturat Autostrazii Soarelui, drum care, dupa cum subliniaza domnul Traian Cliante, seful santierului arheologic, poate fi considerat, "cea mai buna autostrada de pe vremea geto-dacilor! Adica, drumul era facut ca sa se mearga pe el, ca erau calari, ca erau cu care de lupta...A fost asa de bine facut, ca e circulat si in ziua de azi mult si bine. Se pare ca inaintasii nostri se priceau la autostrazi. Probabil au lucrat si mult mai repede...". Cit despre costuri, am putea adauga noi...

Cu burta pe maci...

"S-au asezat bine aici unde s-au asezat...", ofteaza cercetator-arheologul Cristina Talmatchi. "Spre nord aveau valuri de pamant, spre est aveau o mlastina drept sursa de apa, pe care o puteau folosi si pentru animale, oricum spre zona mlastinoasa au gasit si doua fantani, deci izvoarele care circulau pe dedesubt le-au fost folositoare. Si cimitirul si l-au asezat bine, nu au vrut sa le bata aerul de necropola spre sat, ramane de vazut... Ei mergeau mult pe instincte, iar acum instinctele noastre nu mai sunt la fel...". Este o descoperire importanta pe plan european? "Este. Si nu numai pe plan european".
Pana si rozatoarele le-au "casapit" trupurile cu mila. "Oasele sunt in stare buna, este uimitor dupa atata amar de vreme". Ceea ce nu au facut atatia ani, a facut insa o zi. "A plouat foarte rau ieri (n.r.-30 mai), vedeti ca la unele schelete li s-au spart craniile de la cat de puternica a fost ploaia", spune arheologul Tiberiu Potarniche. Sicriele erau din lemn, "inca nu stim din ce fel de lemn, vom identifica". Echipele de arheologi sapa de la inceputul lunii februarie, pe traseul tronsonului Cernavoda - Constanta al Autostrazii Soarelui. "La Bucuresti s-a aflat tarziu despre descoperiri", spun oamenii.
"Acesta este cel mai interesant schelet", arata Tiberiu spre unul dintre morminte. "Pozitia lui este aparte: pe burta, si cu una dintre maini la piept. Este posibil sa fie un intrus...". Noua ne place sa credem ca era de-al locului si a murit exact in ziua in care i s-a implinit sorocul, 40 de ani: a cazut brusc, cu burta pe macii care inconjoara si acum locul in care a trait.Totul este de o frumusete nebun-stupefianta: camp imens verde-galben- rosu, ierburi-rapita-maci, buldozere uruind, pasari ciripind cu triluri diferite, detinuti adusi sa sape pentru a scoate la iveala urme ale oamenilor cei "mici si harnici", arheologi care isi fac cu calm meseria. Fiecare schelet va fi dus la institutul de antropologie, iar istoricii ar putea sa rescrie...istoria, mai ales cu privire la rolul bulgarilor in Dobrogea. "Interesant este daca aveau vreo boala", subliniaza Tiberiu. Mai sanatosi decat noi cu siguranta! "Cel mai interesant aspect de analiza sunt malformatiile datorate meseriilor specifice. Eu personal sunt interesant daca aveau hernie de disc...Conditiile erau rudimentare, de la toate atelajele pe care le foloseau, pana la uneltele mici, totul era destul de rudimentar. Putem sa aflam cati au fost calareti, cati au fost arcasi, si asa mai departe. Daca s-ar face niste analize ADN am putea sa ne dam seama daca au fost inruditi. Apoi, trebuie sa-i reinhumam, ca au fost si ei tot oameni ca noi". Mai ceva ca noi... Speram sa avem norocul ca, peste vremuri, in probabilitatea construirii unei piste spatiale, scheletele noastre sa fie gasite in stare tot atat de buna...
Daca n-ar canta un cuc ratacit, ai zice ca ai nimerit in mijlocul unei "scene" de pe Discovery. Unul dintre arheologi, un urias imbracat intr-o costumatie ce il face sa para un gradinar al veacurilor, curata cu neasteptata delicatete si tandrete ce se mai descopera intre timp. Timp care isi trece firele de nisip prin clepsidra nemiloasa a autoritatilor de la Bucuresti, care au stabilit data-limita pentru finalizarea preocuparilor cu istoria in detrimentul autostrazii, deoarece, nu-i asa, arheologia nu salveaza Romania! Autostrada, cica da!

Ce facem?

"Dom’le, inca de acum doi ani nu stiu cum au facut geto-dacii ca s-au pus in calea autostrazii, sunt multe sit-uri arheologice in zona", spune arheologul Traian Cliante. "Era bine ca in momentul in care se gandeau la stabilirea traseului, arheologii pur si simplu sa fie consultati, ei spuneau in ce masura pe acolo se poate sau nu se poate...In strainatate asa se procedeaza". La noi, cind autoritatile si-au dat seama ac ingroapa a doua oara asezarea geto-dacica a fost prea tirziu pentru modificarea traseului autostrazii.
Zilele acestea, pentru istorici s-a deschis o fereastra nesperata catre vremuri incarcate de multe necunoscute.Ieri, 5 iunie 2011 poate ca s-a inchis la loc. Desigur, un schelet cu trecut impresionant nu poate concura cu bucuria unei autostrazi spre ...marea cea mare. E firesc sa evoluam, dar ce facem? Construim, la propriu de aceasta data, pe oasele stramosilor? Este ceva din ciclul "spera, ca speri degeaba", deoarece o varianta ocolitoare pentru traseul autostrazii inseamna pentru guvern cheltuieli suplimentare (si in ceea ce priveste continuarea cercetarilor arheologice costurile sunt mari), intarzieri si oameni nemultumiti ca "nu se mai termina odata dom’ne". Mai ales ca, dupa ce ca nu se mai termina odata si, iata, acum da semne de finalizare, colac peste pupaza, apar peste noapte niste stramosi care se incapatineaza sa revolutioneze istoria.