Culturile de rapita, dar si resturile vegetale, cum ar fi paiele si cocenii, pot constitui o oportunitate de afaceri, in contextul in care cererea de biomasa pentru producerea biodieselului este in continua crestere. Oameni de afaceri au vazut oportunitatea si doresc sa investeasca in biomasa si biodiesel. Unul dintre acestia si-a cumparat teren si in Salonta, judetul Bihor, si isi va incepe curand investitia.
La ora actuala, aproape jumatate din suprafata arabila a Romaniei, adica aproximativ patru milioane de hectare, nu este cultivata, fiind lasata balta. Dat fiind faptul ca nu necesita investitii mari, iar o parte din ele vor putea veni odata cu sosirea fondurilor structurale, proprietarii de terenuri lasate in paragina vor putea opta in proportie tot mai mare pentru cultivarea rapitei. De asemenea, potrivit specialistilor, vom asista si la o schimbare a structurii culturilor, in defavoarea cerealelor, care nu mai sunt rentabile. In afara de rapita, soia si floarea-soarelui, biomasa se mai poate obtine si din resturi vegetale, cum ar fi paiele si cocenii, resturi care in prezent sunt deloc sau insuficient valorificate.
Companiile petroliere de pe piata romaneasca au inceput deja negocierile cu producatorii de biodiesel. Petrom a semnat un contract pentru furnizarea de biodiesel cu Prio Biocombustibil, o companie a grupului portughez Martifer. In cursul acestui an, Prio Biocombustibil va livra catre Petrom o cantitate totala de circa 20.000 de tone, urmand ca in 2008 volumul livrarilor sa creasca pana la 50.000 de tone. Lukoil, compania ruseasca, va importa din Romania asa-numita motorina ecologica, pentru a respecta normele privind ponderea biocarburantilor in combustibilii auto. Lukoil va cumpara biodiesel din UE pana cand va finaliza fabrica de biocombustibil de la rafinaria Petrotel Ploiesti. De asemenea, Rompetrol va achizitiona 2.000 de tone de biodiesel lunar, pana cand va fi gata fabrica proprie, care va produce 60.000 de tone anual.
UE cofinanteaza productia de biomasa si biodiesel cu 50%
Toti investitorii insa asteapta fondurile structurale, pentru ca UE cofinanteaza cu 50% constructia de asemenea capacitati de productie de biomasa sau biodiesel. Benzina si motorina nu vor mai putea fi comercializate daca nu vor contine si biodiesel. Potrivit unei hotariri de Guvern, de la 1 iulie 2007, carburantii vor trebui sa aiba in componenta un procentaj de minimum 2% biodiesel. Actul normativ mai stipuleaza ca, pana in 2010, continutul minim de biodiesel din benzina si motorina vandute la statiile din Romania trebuind sa ajunga la 4%.
Biomasa reprezinta un component vegetal al naturii. Ca forma de pastrare a energiei Soarelui in forma chimica, biomasa este unul dintre cele mai populare resurse de pe Pamant. Ea asigura nu doar hrana, ci si energie, materiale de constructie, hartie, tesaturi, medicamente si substante chimice. Biomasa este utilizata in scopuri energetice din momentul descoperirii de catre om a focului.
Compozitia chimica a biomasei poate fi diferentiata in cateva tipuri. De obicei, plantele contin 25% lignina si 75% glucide (celuloza si hemiceluloza) sau zaharide. Fractiunea glucidica este compusa dintr-o multime de molecule de zaharide, unite intre ele prin lanturi polimerice lungi. Una dintre cele mai importante glucide este celuloza. Componenta ligninica este compusa din molecule nezaharizate. Natura utilizeaza moleculele polimerice lungi de celuloza la formarea tesuturilor, care asigura integritatea plantelor. Lignina apare in plante ca ceva de genul lipiciului, care leaga moleculele celulozice intre ele.
Biomasa, o rezerva utila si importanta pentru om
Bioxidul de carbon din atmosfera si apa din sol participa in procesul obtinerii glucidelor (zaharidelor), care formeaza "blocurile de constructie" a biomasei. Astfel, energia solara, utilizata la fotosinteza, isi pastreaza forma chimica in structura biomasei. Daca ardem efectiv biomasa (extragem energia chimica), atunci oxigenul din atmosfera si carbonul din plante reactioneaza formand dioxid de carbon si apa. Acest proces este ciclic, deoarece bioxidul de carbon poate participa din nou la procesul de formare a biomasei.
Pe langa valoarea estetica a florei planetei, biomasa reprezinta o rezerva, o resursa utila si important pentru om. Pe parcursul a mii de ani, oamenii extrageau energia soarelui, pastrata in forma energiei legaturilor chimice, arzand biomasa cu rol de combustibil sau utilizand-o in alimentatie, utilizand energia zaharidelor si celulozei. Pe parcursul ultimelor secole, omenirea a invatat sa obtina tipurile fosile de biomasa, indeosebi in forma de carbune.
Combustibilii fosili reprezinta rezultatul reactiei chimice foarte incete de transformare a polizaharidelor in compusi chimici asemanatoare fractiei ligninice. In rezultat compusul chimic al carbunelui asigura o sursa de energie mai concentrata. Toate tipurile de combustibil fosil, utilizate de omenire - carbune, petrol, gaze naturale -, reprezinta (in sine) biomasa straveche.
Timp de milioane de ani pe Terra resturile plantelor (vegetale) se transforma in combustibil. Desi combustibilul extras consta in aceleasi componente - hidrogen si carbon - la fel ca biomasa "proaspata", el nu poate fi considerat o sursa energetica regenerabila, pentru ca formarea lui necesita o perioada indelungata de timp.
Utilizarea biomasei creste in ritm rapid. In unele state dezvoltate, biomasa este utilizata destul de intens, spre exemplu, Suedia, care isi asigura 15% din necesarul de surse energetice primare.
Suedia planifica pe viitor cresterea volumului biomasei utilizate concomitent cu inchiderea statiilor atomo si termo-electrice, care utilizeaza combustibil fosil. In SUA, unde 4% din energie este obtinuta din biomasa, aproape de cantitatea obtinuta la statiile atomo-electrice, astazi functioneaza instalatii cu capacitatea totala de 9.000 MW, unde se arde biomasa cu scopul obtinerii energiei electrice.
Biomasa, cu usurinta, poate asigura peste 20% din necesarul energetic al tarii. Altfel spus, resursele funciare existente si infrastructura sectorului agrar permit inlocuirea completa a tuturor statiilor atomice, fara a influenta preturile la produsele alimentare. De asemenea, utilizarea biomasei la producerea etanolului poate micsora importul petrolului cu 50%.
Utilizarea biomasei poate fi periculoasa pentru sanatate si mediu. Spre exemplu, la prepararea bucatelor in incaperi putin aerisite se pot forma CO, NO2, formaldehide, particule solide, alte substante organice, a caror concentratie poate intrece nivelul recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii.
In plus, utilizarea traditionala a biomasei (de obicei, arderea lemnului) favorizeaza deficitul in crestere a materiei lemnoase: saracirea de resurse, de substante hranitoare, problemele legate de micsorarea suprafetelor padurilor si extinderea pustiurilor. La inceputul anilor ‘80 aproape 1,3 miliarde de oameni isi asigurau necesarul de combustibil pe baza reducerii rezervelor forestiere.
Exista un potential enorm al biomasei, care poate fi inclus in circuit in cazul imbunatatirii utilizarii resurselor existente si cresterea productivitatii. Bioenergetica poate fi modernizata datorita tehnologiilor de transformare a biomasei initiale in purtatori de energie moderni si comozi (energie electrica, combustibili lichizi si gazosi, solid finisat).