Senatorul de Cluj Alexandru CORDOS a sustinut o declaratie politica cu titlul: Pensionarii si contribuabilii sistemului de asigurari sociale din Romania. Puteti citi in continuare textul declaratiei politice.

In urma unei analize detaliate a sistemului de pensii publice si a evolutiei acestuia in corelare cu tendintele macroeconomice si demografice din Romania, se contureaza o serie de probleme majore, prezente si viitoare daca nu vom lua masuri concrete de solutionare.
Pe scurt, cheltuielile totale anuale pentru pensii in anul 2010 - anul intrarii in vigoare a Legii 263 - au fost de cca. 48,8 miliarde lei (deficit inclus), constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare. Ponderea acestor cheltuieli crescand la 9,3% din P.I.B in 2010, fata de 8 % din P.I.B in 2009.
In urmatorii doi ani s-a constatat, conform datelor INS, ca ponderea cheltuielilor cu pensiile din PIB a scazut desi in cifre absolute aceste cheltuieli au crescut. Astfel, in anul 2011 s-au cheltuit 50,5 miliarde lei din PIB pentru pensii dar ponderea acestor cheluieli a fost de numai 9,1% din PIB. In anul 2012 acest raport arata astfel: 50,9 miliarde lei cheltuieli si o pondere de 8,7% din PIB.
Aceasta poate fi considerata unica veste buna, bazandu-ne afirmatia pe faptul ca PIB-ul a crescut usor.
Vestile proaste se refera, in primul rand la raportul dintre numarul total de angajati cu carte de munca - 4,7 milioane in noiembrie 2012 - si numarul total de pensionari - 5,3 milioane. Rata de dependenta a sistemului de pensii in general este de 0,89 salariati/pensionar, adica mai putin de un salariat plateste contributii pentru asigurarea pensiei unui pensionar.
Trebuie observat in cadrul acestei scurte analize ca, la nivel general, peste un sfert dintre cei care primesc pensie nu au contribuit la acest sistem pe masura sumelor obtinute. Astfel, ne confruntam acum cu faptul ca pensionarii care au varsta legala de pensionare reprezinta mai mult de jumatate din numarul total de beneficiari de pensii de-abia pentru veniturile lunare asigurate de stat mai mari de 600 lei. Sub acest prag, predomina categoriile asimilate varstnicilor care au iesit din activitate, respectiv persoanele cu diverse grade de invaliditate, urmasii fostilor pensionari care au dreptul la sustinere din partea statului, cei care s-au pensionat anticipat si persoanele care primesc ajutor social, potrivit legilor in vigoare.
Ceea ce nu se mai cunoaste in detaliu insa in acest moment este numarul si pensia medie a celor care indeplinesc simultan si conditia de varsta legala si cea de stagiu complet de cotizare.
Precizez acestea pentru a interpreta corect nivelul mediu al pensiei de asigurari sociale de stat, situat la 810 lei, potrivit datelor comunicate pentru luna februarie 2013. Aceasta valoare este o medie care include sumele de 934 lei pentru pensionarii varstnici, 577 lei pentru cei cu dizabilitati si 408 lei pentru urmasi.
Daca se raporteaza pensiile comunicate oficial pe categorii de beneficiari la salariul mediu net de 566 lei (atat ramane din 750 lei brut dupa impozitare) si la venitul salarial mediu net de 1.553 lei inregistrat pe luna februarie 2013, se poate observa ca un pensionar primeste cu doua treimi mai mult decat incaseaza un angajat cu salariul minim pe economie si trei cincimi din cat ia un angajat cu venit salarial mediu.
Din nefericire in marea majoritate a cazurilor, pensia este mica pentru cei care primesc pensie. Sistemul de asigurari sociale, preluat de actuala guvernare, este grevat de obligatiile asumate catre persoanele asimilate celor care sunt adevaratii pensionari (care au varsta si vechimea legala in munca).
Avem asadar nevoie, pe de-o parte, de masuri viabile care sa conduca la cresterea numarului de contribuabili la sistemul asigurarilor sociale, mai ales ca atitudinea angajatilor este de a nu se gandi la pensia viitoare, asigurandu-se pe sume foarte mici sau deloc.
Acest fapt va conduce la majorarea cheltuielilor de asistenta sociala, la momentul atingerii varstei de pensionare a acestor categorii de asigurati iar, pe de alta parte, la masuri care sa conduca la cresterea veniturilor populatiei astfel incat ponderea contributiilor pentru pensii, din aceste venituri, sa creasca si ele.
Trebuie sa evitam subestimarea pensiilor si supraestimarea salariilor, care descurajeaza munca si favorizeaza apelarea la facilitati din partea statului, peste posibilitatile reale si cu franarea cresterii economice.
Asadar trebuie actionat in directia limitarii efectelor negative aparute in cadrul sistemului de asigurari sociale precum si aplicarea de strategii eficiente in ceea ce priveste gestionarea si operarea acestui sistem.