MAGAZIN: Poate deveni ufologia o stiinta? (Autor : DAN D. FARCAS)
(continuare)

Scepticism temperat

"Speram sa eliminam prapastia dintre stiinta si ufologie" - a declarat Jan Harzan - "Ele sunt una si aceeasi.". Multi critici sceptici - spune jurnalista - vor contesta afirmatia ca ufologia este o stiinta, dar asta depinde de modul in care e definit conceptul de "stiinta". O definitie generala, cum ar fi "instrument pentru colectarea sistematica de cunostinte" nu descrie foarte bine acest domeniu care contine o multime de date, dar numai cateva ipoteze constructive, capabile sa ofere un cadru.
Un mic grup de cercetatori OZN sugereaza ca, la ora actuala, ufologia este pe un drum gresit. Punand accentul pe rapiri, conspiratii si dezvaluirea unor pretinse intelegeri secrete, miezul domeniului nu se mai refera la investigarea si identificarea a ceea ce oamenii raporteaza ca au vazut pe cer.
Autoarea lauda in schimb orientari ca cea a lui Antonio Paris, seful grupului API (Aerial Phenomenon Investigation Team), care doreste sa intoarca cercetarea OZN la stadiul de "suruburi si piulite", scapand-o de subiecte marginale, cum sunt conspiratiile, care domina simpozioanele si discutiile MUFON locale. Site-urile de Internet, inclusiv cele astronomice, pot ajuta la identificarea unora dintre observatiile OZN drept obiecte create de om: avioane, sateliti etc., sau ca alte obiecte ceresti stralucitoare. Paris este, de asemenea, familiarizat cu forma avioanelor militare si spune ca le poate identifica, de obicei in asociere cu bazele militare din apropiere. API a abordat aproximativ 300 cazuri, eliminand dintru inceput pe cele care pareau farse. Rapoartele OZN nu lipsesc, dar, ca sa nu fie coplesiti, este necesara o selectie initiala, care sa separe cazurile viabile de cele care nu sunt demne de investigat.
Paris comenta ca MUFON isi antreneaza anchetatorii printr-un manual si un examen. Certificarea ca investigator este un pas util pentru standardizarea metodelor si pentru coerenta rapoartelor. Dar este frustranta lipsa schimbului de informatii atat in interiorul cat si in exteriorul MUFON, intrucat un obiect de interes poate zbura pe o arie larga. Stiinta este dependenta de schimbul de informatii, atat prin colaborare cat si prin revizuirea independenta si fara partinire a rezultatelor. Deocamdata nu exista nicio revista dedicata sau macar o locatie on-line pentru colectarea observatiilor.
Dar pentru ufologie, decat sa ne intrebam "este ea o stiinta?", ar fi mai importanta intrebarea daca "poate deveni ea vreodata stiintifica?". OZN-urile sunt dificil de investigat din mai multe motive. Observatia este trecatoare; nu se poate repeta si nu poate fi reprodusa. Daca se manifesta doar in aer, nu lasa nicio dovada fizica, doar relatarea martorului. Observatia este de multe ori facuta in intuneric, in conditii in care este dificil (sau imposibil) sa se judece cu exactitate dimensiunea si distanta...
Caile pentru a stabili daca un UFO a fost, de fapt, un IFO (obiect identificat) sunt multe si diverse. Pe langa explicatiile tipice (sateliti, avioane, rachete de semnalizare, planete etc.), avem la ora actuala pe cer mai multe lucruri facute de om decat oricand: baloane si avioane experimentale, baloane meteorologice, lampioane chinezesti, drone, dirijabile, jucarii si farse elaborate.
La intrebarea daca fenomenul OZN va putea fi investigat stiintific, Sharon Hill isi raspunde ca daca prin "stiintific" ne referim la o observare metodica, obiectiva, luand in considerare legile naturii, logica si ratiunea, atunci raspunsul este DA. Dar schimbarea ceruta este foarte mare pentru acest domeniu si ramane de vazut daca ea poate fi infaptuita. Ca si anchetatorii unor fenomene paranormale, cercetatorii OZN au tendinta sa devieze catre credinta in realitatea fenomenului. Dar o credinta partinitoare fata de un mister, ca si fata de o nava extraterestra, este - spune autoarea - o greseala gigantica in ufologie. Primul pas, daca dorim sa intinerim domeniul si sa-i dam credibilitate, ar fi sa renuntam la credinta implicita ca extraterestri viziteaza Pamantul si sa ne intoarcem la intrebarea de baza, "Ce a vazut acest martor (daca a vazut ceva)?" Cautarea trebuie sa inceapa cu raspunsuri compatibile cu lumea reala si nu cu cautarea de "dovezi" pentru a sprijini credinta in vizitele extraterestre. Jurnalista da si un exemplu de caz pe care-l considera corect investigat, plecand de la o informatie saracacioasa, folosind instrumentele disponibile, dar producand o concluzie solida, "cu picioarele pe pamant".
(Va urma)