Blogul Ioanei Petrescu: Galceava economistilor pe efectele salariului minim

"Dar, d-ra profesoara, salariul minim ajuta pe cei cu venituri mici si oricum nu stim sigur ca influenteaza negativ firmele!", spuse pe un glas destul de ridicat Sergio, un masterand, in cursul de microeconomie
Discutam, ce e drept, un pic mai aprins ca de obicei, despre efectele salariului minim. La Universitatea Maryland, precum in alte universitati americane, dialogul si dezbaterile dintre profesori si studenti pe temele predate sunt incurajate. Schimbul de replici cu Sergio a pornit de la faptul ca in literatura de specialitate nu exista un consens asupra efectelor salariului minim asupra firmelor, locurilor de munca si asupra somajului. Exista doua studii, ambele extrem de cunoscute, care gasesc rezultate opuse. David Card, profesor la Universitatea California, Berkeley, si Alan Krueger, de la Universitatea Princeton, au publicat un studiu, in 1994, in American Economic Review, una dintre cele mai importante jurnale de economie din lume, in care estimeaza efectele cresterii salariului minim. Acestia realizeaza o ancheta la restaurantele de fast-food (care angajeaza lucratori cu salariul minim) din New Jersey, care a crescut salariul minim de la 4,25 dolari pe ora la 5,05 dolari pe ora si ajung la concluzia ca nivelul de ocupare nu fost afectat de cresterea salariului minim. Intr-un studiu ulterior, David Neumark, de la Universitatea Michigan State, si William Wascher, de la Banca Centrala Americana, estimeaza ca efectul cresterii salariului minim asupra nivelului de ocupare este negativ, folosind date administrative despre locurile de munca de la restaurantele fast-food din acelasi stat si interviuri telefonice. In Romania, nu este clar daca maririle salariului minim din trecut au avut un efect negativ asupra firmelor sau daca au dus la o rata a somajului mai ridicata. Conform datelor furnizate de Eurostat si Ministerul Muncii (in grafic), dupa ce salariul minim a crescut la 540 de lei, rata somajului a crescut, dar si trendul ratei somajului la nivel european era tot in crestere. Dupa ce salariul minim a crescut la 670 de lei rata somajului a ramas aproape constanta, iar dupa ce salariul minim a crescut la 700 de lei rata somajului a scazut, desi trendul european era crescator. De asemenea, si datele privind rata somajului in randul tinerilor sub 25 de ani arata acelasi trend ca in cazul celui general.
Desi este posibil ca aceasta crestere a salariului minim de la 800 de lei la 850 de lei in ianuarie si la 900 de lei in iulie sa aiba un efect negativ asupra firmelor, ea este o masura sociala potrivita pentru Romania. Principalul argument in favoarea acestei masuri este ca salariul minim in Romania este foarte mic si nu este suficient de mare pentru cheltuielile curente. Conform Eurostat, in iulie 2013, Romania era pe penultimul loc la salariul minim din Europa, mai mare doar decat Bulgaria (in grafic). Cand cifrele sunt ajustate pentru paritatea puterii de cumparare, salariul minim din Romania este cel mai mic din Europa.
Alte efecte pozitive ale cresterii salariului minim includ o posibila crestere a consumului pentru cei cu venituri foarte mici, o crestere a motivarii salariatului si, implicit, o crestere a productivitatii. De asemenea, poate duce si la o scaderea inegalitatii. Nu suntem singura tara care avem o dezbatere pe baza salariului minim. Germania, care nu are in prezent o legislatie pentru salariul minim, discuta o introducere a unui salariu minim de 8,5 euro pe ora (echivalentul a 6652 lei pe luna). Si peste ocean se discuta despre cresterea salariului minim. Pe 4 decembrie 2013, intr-un discurs tinut la Center for American Progress, Presedintele Obama a cerut Congresului American ca salariul minim sa fie crescut de la 7,25 dolari pe ora (echivalentul a 4143 lei pe luna) la 10 dolari pe ora (5714 lei pe luna), pentru ca inegalitatea mare afecteaza economia americana. Si in Romania inegalitatea este mare: conform Eurostat, in 2012, Romania avea un coeficient Gini de 33,2, fiind a sasea cea mai inegala societate din Europa (dupa Letonia, Spania, Portugalia, Grecia si Bulgaria). Coeficientul Gini este 0 cand toata lumea castiga la fel (egalitate perfecta) si 100 cand o singura persoana castiga tot venitul dintr-o tara si ceilalti nimic (inegalitate perfecta), deci coeficientii Gini mai mari indica o inegalitate mai mare. Din punct de vedere al inegalitatii si in lumina acestor date, pare justificat ca si Romania sa creasca salariul minim. Ceea ce am invatat eu de la Sergio din acea discutie este ca politici publice ca salariul minim, care au anumite efecte neclare, cum sunt cele asupra firmelor si somajului, pot fi considerate masuri benefice datorita unor beneficii sociale clare.